Le Monde: "Domnilor englezi... rămâneţi cu noi!"

Editorialistul de la Le Monde este cel care pune încă de pe prima pagină dureroasa întrebare engleză: 40 de ani după aderaera sa la Uniunea Europeană, Regatul Unit nu face decât să se îndepărteze tot mai mult de familia celor 27 iar bătălia lansată la Bruxelles în jurul viitorului buget al Uniunii pentru anii 2014-2020 scoate cel mai bine în evidenţă reticenţele britanice cele mai aprinse. Europa devine astfel "otstatica britanicilor" notează influentul ziar francez, reamintind poziţia premierului David Cameron la acest summit: plănuit atât de Comisie cât şi de preşedintele Uniunii Herman van Rompuy să fie undeva pe la o mie de miliarde de euro, acest buget ar trebui să fie redus cu 200 de miliarde, spune primul ministru britanic sprijinit în acest sens de parlamentarii de la Londra, conservatori dar şi laburişti. Consternată de criza cu care se confruntă zona euro, clasa politică şi opinia publică din Marea Britanie insistă tot mai mult pe o îndepărtare dacă nu chiar o ieşire din Uniune. Întrebarea în acest sens ar putea fi dealtfel pusă britanicilor după alegerile din 2015. Invers, ne putem întreba dacă restul europenilor, şi în particular francezii, au interes să mai păstreze Regatul Unit printre ei. Răspunsul ziarului Le Monde este clar: da, britanicii trebuie să rămână în Uniune şi asta din mai multe motive. În primul rând, piaţa bursieră din City a devenit în realitate piaţa financiară offshore a monedei euro. Ar fi greu de imaginat că Londra şi băncile de acolo să domnească mai departe asupra finanţelor europenilor fără ca aceştia să aibă vreun cuvânt de spus. Apoi, aşa cum a demonstrat-o intervenţia militară din Libia de anul trecut, o Europă a apărării fără britanici nu are rost, nu este de imaginat. În sfârşit, britanicii sunt apărătorii pieţei unice care nu trebuie lăsată doar pe mâna germanilor şi francezilor care ei sunt foarte reticenţi în a o deschide cu adevărat şi la piaţa serviciilor. Iată de ce Le Monde le spune celor de peste Canalul Mânecii "Domnilor englezi... rămâneţi cu noi!"

Oricum, intrasigenţa Londrei vizavi de Uniunea Europeană nu e o noutate, britanicii s-au opus şi în trecut europenilor de pe continent.

 În acest sens, se poate spune că David Cameron este moştenitorul direct al doamnei Margaret Thatcher. Aceasta din urmă a devenit celebră în 1984 când negocierile de atunci privind bugetul Uniunii fuseseră luate ostatice tot de britanici. Fosta lideră conservatoare dorea să obţină - şi a avut câştig de cauză - o reducere a contribuţiei britanice la bugetul Uniunii. Marea Britanie era însă în acea vreme mult mai săracă decât azi şi nu beneficia de aceelaşi subvenţii agricole ca Franţa. Thatcher a intrat atunci în istorie rostind celebra formulă "I want my money back" - "Vreau să-mi daţi banii înapoi". 21 de ani mai târziu, în 2005, pentru a apăra reducerea britanică, acceptată de tot mai mulţi pateneri europeni, laburistul Tony Blair îşi pune vetoul pe un compromis negociat de preşedinţia luxemburgheză a Uniunii. Fragilizat însă de alianţa dintre francezul Chirac şi germanul Schröder, britanicul va fi nevoit să dea înapoi şase luni mai târziu, exact când el se afla în fruntea preşedinţiei rotative a Uniunii.

Pentru a îndulci actuala poziţie intransigentă a lui Cameron care pretinde o reducere drastică a bugetului Uniunii şi menţinerea reducerii de care beneficiază ţara sa, reducere plătită parţial de Franţa şi Germania - diverşi lideri politici l-au abordat în privat pe premierul briatic. Ultima care s-a dus să-l vadă la Londra a fost Angela Merkel, acum două săptămâni. Cancelara germană nu a reuşit să smulgă nicio garanţie de la liderul britanic. Exasperată de intransigenţa lui Cameron, Franţa şi ea nemulţumită de propunerile de buget dar din alte raţiuni, e de părere că cererea britanicilor de a menţine ca atare reducerea lor de la buget este "inacceptabilă".

O reducere de care de-a lungul anilor, trebuie spus, au început să beneficieze şi alţii: olandezii, germanii, suedezii şi austriecii au şi niste avantaje bugetare. Pentru a preveni însă orice blocadă interminabilă cu britanicii, Parisul ar fi prevăzut un plan B pentru a termina acest summit de la Bruxelles. În caz de eşec al votului pentru un buget european pe 7 ani, Franţa va propune bugete anuale aprobate doar cu majoritate calificată - şi nu unanimitate cum e nevoie pentru cel plurianual. Numai aşa Parisul speră că poate scoate de sub controlul Londrei bugetul pe agricultură şi fondurile de coeziune, principalele cheltuieli europene şi ca atare principalele ţinte ale britanicilor.