Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Legea educaţiei, promulgată

scoala.jpg

Reformă în şcoli odată cu promulgarea legii educaţiei

Promulgarea noii Legi a educaţiei este un moment extrem de important pentru reforma României, în ansamblul ei, a spus şeful  statului. Legea educaţiei aduce "un lucru important pentru elevi",- limitează numărul maxim de ore de predare ceea ce va produce o descongestionare a presiunii asupra copilului, a declarat marţi preşedintele Traian Băsescu.

Într-o declaraţie de presă susţiută la palatul Cotroceni la scurt timp după promulgarea actului normative, preşedintele Băsescu a arătat că "legea educaţiei se aşează alături de noua Lege a pensiilor, de noua Lege a salarizării, de Legea-cadru a salarizării, în legile importante, care vizează modernizarea statului român, bineînţeles nu excluzând şi celelalte acţiuni de modernizare a statului, cum ar fi reducerea aparatului bugetar, descentralizarea spitalelor sau a şcolilor, a poliţiei ş.a.m.d.

Cert este ca promulgarea este, până la urmă, finalul unei dezbateri de mai bine de patru ani, o dezbatere care a vizat sistemul nostru de educaţie. Legea asumată de Guvern, acceptată de Parlament şi de Curtea Constituţională, constituie un moment important şi o garanţie că procesul de modernizare a educaţiei din România a devenit ireversibil", a declarat Traian Băsescu.

Şeful statului a semnat decretul pentru promulgarea Legii educaţiei, la două ore după ce actul normativ a fost declarat de Curtea Constituţională ca fiind conform cu legea fundamentală.

Traian Băsescu a apreciat că cei care sunt mânaţi în acţiuni de denigrare a Legii se tem de reforme. El i-a enumerat, în acest context, pe liderii sindicali, pe Mircea Geoană şi pe foştii miniştri ai educaţiei, Ecaterina Andronescu şi Andrei Marga.

Preşedintele Traian Băsescu îi acuză de naţionalism pe cei care critică aceasta lege care va da dreptul minorităţilor la învăţământ  în limba maternă până la nivel universitar, inclusiv la istorie şi geografie.

Legea educaţiei

Traian Băsescu, Preşedintele României

AscultăDownload

Amintim, rectorul universitatii Babeş Bolyai din Cluj, liberalul Andrei Marga a declarat miercuri la RFI că această lege a educaţiei are o “viziune provincial – tehnocratică” şi “se aseamănă cu programul nazist de guvernare”. 

Ce aduce nou legea educaţiei?

Cele mai importante schimbări din noul proiect legislativ vizează conducerea universităţilor şi a şcolilor. Dacă în varianta iniţială legea prevedea ca rectorii să fie desemnaţi prin concurs, în noua formă instituţiile de învăţământ superior pot opta: fie îşi aleg rectorul prin scrutin universal sau după modelul corporatist.

Modificări apar şi în ce priveşte ncompatibilitatea directorilor de şcoli. Dacă iniţial acestora li se interzicea să fie membri de partid, în noul proiect nu li se va permite să deţină funcţii de preşedinte sau vicepreşedinte într-o formaţiune politică.

Problema "clanurilor" din universităţi este şi ea rezolvată. Astfel că rudele până la gradul III nu vor mai putea să deţină funcţii de conducere în cadrul aceleiaşi universităţi.

Pe de altă parte, noua Lege a Educaţiei prevede ca şcolile în care învaţă puţini elevi să fie comasate. O prevedere care a nemulţumit extrem de mult opozitia.

Mai mult decât atât, în actul normativ se recomandă şi universităţilor să fuzioneze din raţiuni de eficientizare a costurilor.

Trecând la admiterea la liceu, noua lege a Educaţiei  prevede ca admiterea să se facă pe bază de portofoliu, cu două probe scrise şi examen opţional organizat de fiecare liceu în parte. Dar până ca elevii să ajungă într-un liceu, legea mai prevede ca evaluarea acestora să se facă din doi în doi ani.

Guvernul îi vrea mai bine pregătiţi şi pe profesori care  vor fi obligaţi să facă un masterat didactic urmat de un stagiu de practică. Atenţie părinţi, o precizare extrem de importantă: aceştia vor fi nevoiţi să plătească amenzi dacă elevii chiulesc.

Proiectul de lege prevede că disciplina Religie poate fi predată numai de personalul didactic calificat şi abilitat în baza protocoalelor încheiate între Ministerul Educaţiei şi cultele religioase recunoscute oficial de stat. La solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinţilor sau a tutorelui, pentru elevul minor, şcolarul poate să nu frecventeze orele de religie. În acest caz, situaţia şcolară se încheie fără disciplina Religie. 

Şi evident nu putea lipsi referirea la "învăţământul pentru persoanele aparţinând minorităţilor naţionale", s-a spus că legea în această variantă avantajează UDMR-ul. Se prevede, între altele, că în cadrul învăţământului preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor, toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepţia disciplinei Limba şi literatura română.

În fine, învăţământul liceal devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020.

 
Anca Năstase şi Lea Berzuc despre noutăţile actului normativ