Londra vrea derogări de la 130 de reguli europene în materie de poliţie şi justiţie

Guvernul de la Londra anunţase deja în urmă cu mai multe luni că va renegocia cu Bruxelles-ul o serie de politici care nu mai servesc interesului britanic. Înainte de orice negociere însă, cabinetul a trecut deja la fapte. Ministrul de Interne Theresa May urma să prezinte luni Parlamentului circa 130 de măsuri judiciare şi poliţieneşti europene din care Marea Britanie nu mai vrea să facă parte. Cu alte cuvinte, se va recurge la aşa-numitele “opt-out”-uri sau derogări negociate de precedentul guvern laburist. Marea Britanie avea la dispoziţie doi ani, deci până la finele acestui an, pentru a se decide dacă rămâne parte a prevederilor sau nu. Iar guvernul lui Cameron a decis să îşi utilizeze opt-out-urile. Cu alte cuvinte, Marea Britanie nu va mai recunoaşte mandatul european de arestare, întrucât, aşa cum consideră o parte din politicienii conservatori, acesta nu oferă dreptul cetăţenilor britanici la un proces corect când se află pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene. O altă decizie ar fi cea la renunţarea de a mai fi parte a bazei de date comună poliţieneşti din Europa sau din Europol. Marea Britanie ar putea decide ulterior dacă va readopta punctual anumite prevederi din care vrea sp facă parte.
Noua politică va reprezenta o lovitură pentru cooperarea poliţienească din Uniune. Va fi o lovitură şi pentru coaliţia britanică, deoarece partenerii liberal-democraţi ai lui Cameron nu şi-au dat acordul pentru această decizie.
Vicepremierul Nick Clegg, liderul liberal-democraţilor - proeuropeni -, apără mandatul european de arestare, subliniind că această procedură a permis arestarea, recent, în Franţa, a unui profesor britanic care a fugit cu o elevă în vârstă de 15 ani. A permis şi repatrierea din Italia a unuia dintre teroriştii responsabili de atentatele de la Londra din 2005. De altfel, mandatul de arestare european este o măsură susţinută de liberal-democraţi în campania electorală din 2010.
În februarie, aproximativ o sută de deputaţi conservatori au solicitat premierului să recurgă la această clauză derogatorie. Unii denunţă o utilizare costisitoare a mandatului european de arestare pentru infracţiuni minore.
Premierul David Cameron trebuie să facă echilibristică între partenerii de coaliţie liberali şi pro-europeni şi aripa eurosceptică a propriului partid, care cere chiar organizarea unui referendum privind ieşirea Marii Britanii din Uniune. Cameron pledează pentru o menţinere a ţării în UE, dar s-a pronunţat în favoarea unui referendum asupra unei redefiniri a relaţiilor între Marea Britanie şi Uniunea Europeană.
E însă greu de spus dacă aceşti paşi înapoi faţă de integrarea europeană vor mulţumi aripa conservatoare dură. Potrivit BBC, mulţi parlamentari britanici consideră anunţul Theresei May doar ca pe un prim pas în cadrul aşa-numitei politici de repatriere a atribuţiilor dinspre Bruxelles. “Este vremea să spunem Uniunii Europene să dea înapoi Regatului Unit o parte din suveranitate sau renunţăm cu totul la Uniune”, a avertizat ministrul Educaţiei, Michael Gove, relatează “Mail on Sunday”. În urmă cu câteva zile, ministrul Economiei, Vince Cable, a avertizat asupra efectelor unei eventuale prăbuşiri a monedei euro, dar şi a construcţiei europene. “Avem tendinţa să uităm ca proiectul european a fost conceput pentru a salva Europa de naţionalismul extrem şi de conflicte. Nu există nicio garanţie automată că asta nu se va întâmpla din nou”.
Săptămâna trecută, acelaşi ministru de Interne britanic Theresa May a afirmat că Marea Britanie ar putea lua măsuri pentru restricţionarea imigraţiei dinspe România şi Bulgaria. Ministrul britanic de Interne, Theresa May, a declarat duminică într-un interviu pentru The Sunday Times că Londra ar putea introduce controlul la graniţe. Asta pentru a bloca afluxul de imigranţi din unele state membre UE. Ministrul susţine, la fel ca premierul David Cameron, că directiva europeană privind libertatea de circulaţie ar trebui revizuită. În acest caz, românii şi bulgarii ar putea avea nevoie de vize, în condiţiile în care Marea Britanie ar trebui să-şi liberalizeze complet piaţa muncii pentru români din 2014. Ulterior, ambasadorul Marii Britanii în România, Martin Harris a declarat că ţara sa nu va introduce vize pentru români şi că va ridica restricţiile la sfârşitul lui 2013.