Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Mahmoud Abbas a predat cererea de aderare la ONU a Palestinei

Cel mai de interes eveniment al Adunării Generale a ONU a avut loc vineri seară la New York, unde liderul palestinian Mahmoud Abbas a predat cererea de aderare la ONU a statului Palestina, ca stat cu drepturi depline. Această cerere istorică i-a fost prezentată secretarului general al organizaţiei Ban Ki-moon, în pofida intenselor presiuni americane, dar şi europene făcute în ultima lună pentru a descuraja demersul.

 

Documentul a ajuns totuşi la Consiliul de Securitate al ONU, Abbas trecând peste recomandările şi presiunile internaţionale. Cererea va fi apoi supusă votului, însă nu imediat, ci după mai multe săptămâni de negocieri, Statele Unite sperând să nu fie nevoite să îşi exercite dreptul de veto cu consecinţe negative pentru imaginea lor în Orientul Mijlociu.

Palestinienii speră totuşi într-o minune: să obţină cel puţin nouă voturi în Consiliu, minimul necesar pentru ca cererea lor să facă obiectul unei "recomandări" a Adunării Generale, care ar urma să voteze la rândul său.

Şase membri ai Consiliului de Securitate au declarat deja că vor aproba cererea palestiniană: China, Rusia, Brazilia, India, Liban şi Africa de Sud.

Alţi membri indecişi sau care nu şi-au dezvăluit poziţia sunt Marea Britanie, Franţa, Germania, Nigeria, Gabon, Bosnia şi Portugalia. Columbia a anunţat că se va abţine.

Armata israeliană, în alertă maximă

Armata israeliană este în alertă maximă la frontiera egipteană de teama unui "atac terorist". Oficiali israelieni anunţă că există informaţii potrivit cărora grupurile armate palestiniene din Fâşia Gaza, inclusiv aripa armată a Hamas, ar pregăti un atac împotriva Israelului prin teritoriul egiptean. Potrivit armatei israeliene, acesta ar urmări să saboteze demersul palestinian la ONU.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a afirmat vineri seară că Israelul întinde mâna palestinienilor pentru a căuta pacea, dar aceştia refuză să negocieze. Nici poziţia mişcării Hamas, aflată la putere în Fâşia Gaza, nu a fost una favorabilă faţă de demersul liderului palestinian. Hamas a descalificat discursul de aseară al preşedintelui Mahmoud Abbas considerându-l "fără substanţă".

Care este reacţia marilor puteri?

Cvartetul pentru Orientul Mijlociu, format din Statele Unite, Naţiunile Unite, Rusia şi UE, a reacţionat vineri la cererea de aderea a unui stat Palestina la ONU cu o ofertă detaliată de reluare a dialogului.

Odată ce momentul istoric al palestinienilor a trecut, Cvartetul s-a grăbit să furnizeze un calendar al negocierilor şi să fixeze ca obiectiv un acord final cel mai târziu la sfârşitul lui 2012.

"Preşedintele Abbas a prezentat scrisoarea, este imperativ să luăm notă de ea şi să oferim idei de răspuns. Trebuie să revenim la ceea ce este esenţial şi anume să găsim modalitatea de reluare a negocierilor", a explicat un oficial american.

Pe de altă parte, SUA a anunţat încă de miercuri că va uza de dreptul său de veto la ONU pentru a bloca cererea palestiniană. Totuşi, planul Cvartetului pentru Orientul Mijlociu constă înainte de toate într-un calendar.

Israelienii şi palestinienii ar urma să se întâlnească într-o primă fază pentru a stabili "un calendar şi o metodă de negocieri". Angajamentul de a ajunge la un acord definitiv la sfârşitul lui 2012 cel mai târziu va fi luat chiar la această reuniune "pregătitoare".

Părţile vor prezenta apoi "propuneri complete în trei luni" privind securitatea şi problema frontierelor şi îşi vor lua angajamentul să înregistreze "progrese substanţiale în şase luni", se afirmă în calendarul propus de Cvartet.

Declaraţia este foarte puţin detaliată pe fond, ea referindu-se în principal la discursul lui Barack Obama din mai, în care preşedintele american propunea negocieri pe baza frontierelor dinaintea războiului israeliano-palestinian din 1967, cu schimburi de teritorii acceptate de ambele părţi pentru a ţine cont de evoluţiile ulterioare.

Dar Cvartetul nu abordează, de exemplu, problema spinoasă a coloniilor evreieşti şi nici cererea Israelului de a fi considerat un stat-naţiune al poporului evreu. Planul prevede în schimb o conferinţă internaţională la Moscova pentru a evalua progresul discuţiilor "la un moment convenit" ulterior.