Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Manifestaţii tensionate în Egipt

egipt.jpg

Manifestaţii tensionate în Egipt

Manifestaţii sub înaltă tensiune astăzi în Egipt. Islamisti pro-regim si liberalii opusi presedintelui Mohamed Morsi si proiectului său de Constitutie au iesit în stradă sub atenta supraveghere a armatei însărcinată să asigure securitatea.

Doi ani după revolta populară care l-a răsturnat pe Hosni Mubarak, tara piramidelor rămâne asadar divizată. Intre timp, la Marackech în Maroc se întâlnesc din nou mâine "prietenii poporului sirian", pentru prima dată de când s-a reunificat opozitia în sânul unei Coalitii. Joi ziua riscă să fie agitată în Tunisia, tară confruntată si ea cu nemulturmir sociale crescânde doi ani după plecarea de la putere a clanului Ben Ali.

Cu cât se apropie aniversarea a doi ani de la declansarea asa-zisei "primăveri arabe" cu atât spiritele se încing mai mult în tot Orientul apropiat si mijlociu. Totul a plecat să nu uităm pe 17 decembrie 2010 când un tânăr vânzător ambulant de legume pe nume Mohamed Buazizi si-a dat foc în Tunisia declansâdn astfel o revoltă populară ce avea să se propage la toată regiunea. Inainte să celebreze acest eveniment lunea viitoare, fosta tară a lui Ben Ali se va confrunta joi cu o grevă generală lansată de principalul sindicat din tară. O miscare de protest provocată de un atac la adresa sindicalistilor pus pe seama unei militii apropiate partidului de guvernământ Ennahda. Islamisti ce vor fi supusi unui adevărat test democratic cu această ocazie, un an după ce au ajuns la putere prin urne alături de o miscare de centru-stânga ce amenintă dealtfel tot mai insistent că va părăsi coalitia de guvernare.

Inainte de a vedea ce se întâmplă joi în Tunisia, observatorii vor urmări rezulattele reuniunii d emiercuri de la Marackech. Orasul marocan găzduieste o întâlnire a "prietenilor poporului sirian", prima de când opozitia s-a reunit în sânul unei Coalitii. Coalitie ce va fi probabil recunoscută de si mai multi participanti drept singurul interlocutor legitim al poporului sirian. Tările arabe si occidentale profită de această ocazie pentru a aborda si situatia umanitară, soarta refugiatilor estimati de Human Rights Watch la o jumătate de milion.

Tunisia, Siria dar mai ales Egiptuil va fii în atentia lumii în aceste zile agitate. Locul chariei - legea islamică - în constitutia supusă sâmbătă la referendum atâtă spiritele si rupe Egiptul în două de mai multe azile: de o parte islamistii, apropiati presedintelui Mohamed Morsi si Frătiei musulmane - miscarea sefului statului - si de celalată parte adversarii acestuia, adică coptii - crestinii - liberalii si stânga egipteană. Ciocnirile din trecut au făcut déjă 7 morti săptămâna trecută. In această zi de marti "decisivă" temerile erau asadar la maximum, mai ales că e vorab de ultima manifestatie stradală înaintea referendumului de sâmbătă. In caz de foarte probabilă victorie peste trei zile, regimul lui Morsi va fi unul nu numai islamist dar si mai represiv. O dovadă a venit luni când seful statului a dat pe mâna armatei chestiunea securitătii. Rolul armatei va fi asadar decisiv în zilele următoare. Oare ea se va mărgini să joace însă doar rolul politiei sau va fi constrânsă de evenimente să se implice mai mult pentru a evita o degenerare a situatiei? E o întrebare care revine des printre comentatori. Reamintim că proiectul de constitutie egipteană îi sperie pe adversarii lui Morsi pentru că el nu reprezintă în particular nici interesele femeilor nici cele ale minoritătilor si în plus pune în pericol libertătile oamenilor.

Bernard Guetta, unul dintre cei cunoscuti comentatori francezi de politică internatională, avansează trei ipoteze. Fie islamistii egipteni, odată ce au câstigat referendumul de sâmbătă, dau o serie de garantii laicilor si chiar se aliază cu unii dintre ei stabilizând astfel tara gratie ajutorului pecuniar al monarhiilor pentroliere dar si al americanilor, dornici înainte de toate de stabilitate în regiune. Egiptul ar putea deveni astfel un model de democratie autoritară si pro-occidentală din care s-ar putea inspira ulterior si fratii musulmani sirieni. Al doilea scenariu este cel în care nici Egiptul si nici Tunisia nu se stabilizează. Cu o Sirie eliberată mai devreme sau mai târziu de regimul lui el-Assad, confruntările în aceste trei tări între laici si islamistii conservatori riscă în acest caz să se prelungească fără să stim cum se vor termina. In sfârsit, o a treia ipoteză avansată de Guetta, cea mai sumbră si îngrijorătoare, este cea a unei Sirii dezmembrată între diverse teritorii comunitare, exemplu ce-ar putea fi urmat repede de Iordania si Irak pentru a redesena toate frontierele regiunii. Ocazie cu care va fi readusă în actualitate si spinoasa chestiune kurdă, problemă ce are ramnificatii importante în Turcia, tară membră NATO si teoretic candidată la intrarea în UE.