Marian Lupu, în vizită la Bucureşti

Corespondentul RFI la Chişinău, Corneliu Rusnac

Marian Lupu are programate la Bucureşti întâlniri cu preşedintele Traian Băsescu, şeful Senatului, Mircea Geoană, preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, premierul Emil Boc şi cu liderii grupurilor parlamentare.

De asemenea, el se va întâlni şi cu oameni de afaceri din România, interesaţi să investească în Republica Moldova.

Potrivit unui comunicat de presă al Preşedinţiei de la Chişinău, vizita lui Marian Lupu la Bucureşti are drept scop, "dezvoltarea relaţiilor dintre cele două state, atât în plan bilateral, cât şi din perspectiva susţinerii de către România a aspiraţiilor Republicii Moldova în procesul de integrare europeană".

Pe parcursul ultimilor 20 de ani, relaţiile dintre Chişinău şi Bucureşti au fost extrem de fluctuante. Dacă la începutul anilor '90 se vorbea deschis despre o posibilă unire a celor două state, victoria Partidului Democrat Agrar în alegerile parlamentare din 1994 deschide calea unei lungi perioade de răcire, chiar ostilitate, în relaţiile bilaterale, care ajunge la apogeu în cei opt ani de guvernare comunistă – între 2001 şi 2009.

După accederea la putere a Alianţei pentru Integrare Europeană, în iulie 2009, raporturile Bucureşti-Chişinău revin la normalitate, punându-se tot mai mult accentul pe sprijinul care l-ar putea acorda România Republicii Moldova în procesul de integrare europeană.

Unul dintre cei care a mizat pe acest sprijin a fost şi Marian Lupu. El a declarat nu o singură dată că România ar putea contribui substanţial la apropierea Republicii Moldova de UE, fără însă ca acest efort al Bucureştiului, cum spunea el într-un interviu acordat cu mai mult timp în urmă, "să alimenteze ambiţiile legate de proiecte ce ţin de trecutul istoric şi care nu au nici un viitor".

De altfel, Marian Lupu este politicianul care a avut o poziţie evazivă când venea vorba despre identitatea etno-lingvistică a moldovenilor şi românilor sau despre perioada interbelică şi ocupaţia sovietică din 1940 şi 1944.

El a vorbit în schimb tranşant nu o singură dată despre nevoia de a avea cât mai multe proiecte economice comune cu România, în special în domeniul energetic, cum ar fi racordarea reţelelor electrice din Republica Moldova la cele din România sau construcţia gazoductului Iaşi-Ungheni, care să unescă în final conductele de gaze din cele două state.

Actualizare: Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu i-a mulţumit lui Traian Băsescu pentru sprijinul financiar acordat de România ţării sale. "Domnule preşedinte, voi profita de acest prilej pentru a vă mulţumi în mod particular pentru iniţiativa dumneavoastră de acordare a acestui ajutor financiar pentru Republica Moldova (100 de milioane de euro, pe o perioadă de patru ani - n.r.). Înţelegem foarte bine că această decizie a fost adoptată în condiţii extrem de dificile economice, în condiţiile de austeritate care au fost determinate de criza economică mondială. Cu atât mai mult, domnule preşedinte, apreciem foarte înalt acest gest, care a fost de mare ajutor", a declarat Marian Lupu, la începutul discuţiilor tete-a-tete cu omologul său român.