Marian Lupu vrea un tratat de bază cu România

Corespondentul RFI la Chişinău, Valeria Viţu

Potrivit lui Marian Lupu, un subiect important pe agenda relaţiilor dintre Bucureşti şi Chişinău este continuarea discuţiilor privind documentul politic de bază. "În viziunea mea, să ne limităm la o declaraţie politică ce vizează, da, un parteneriat strategic privind integrarea europeană, este important, dar nu este suficient", a conchis preşedintele interimar al Republicii Moldova.

Liderul democrat s-a referit şi la declaraţia comună privind instituirea unui parteneriat strategic între cele două state, pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, semnată anterior de Mihai Ghimpu şi şefului statului român, Traian Băsescu. "Pachetul de aranjamente politico-legale trebuie să fie exact acelaşi care a fost semnat cu alte state vecine. Aici mă refer şi la Ungaria, Bulgaria, Ucraina. Republica Moldova nu trebuie să fie o excepţie în acest context, deoarece doar o abordare pur europeană, o agendă transparentă, una care vine în beneficiul a două state partenere este singura cale în parcursul european, pentru fortificarea relaţiilor de bună vecinatate", a mai declarat Marian Lupu.

Partidul Comuniştilor din Republica Moldova insistă de mai mulţi ani ca autorităţile de la Chişinău să semneze Tratatul de bază cu România şi a acuzat Bucureştiul că menţine o relaţie de "ambiguitate" în ceea ce priveşte suveranitatea şi independenţa Republicii Moldova.

La începutul anului 2010, preşedintele român, Traian Băsescu, aflat într-o vizită la Chişinău a declarat că România nu va semna niciodată un tratat, care să redefinească graniţa cu Republica Moldova.

Totodată, noul preşedinte interimar, Marian Lupu a salutat semnarea Tratatului privind regimul de frontieră dintre ţara sa şi România. "Semnarea unui asemenea acord vine şi cu o importanţă politică deosebită, deoarece se pun nişte puncte pe 'i', după zeci de ani de zile. Sunt eliminate nişe umbre în relaţiile bilaterale, nişte argumente false pentru anumiţi politicieni sau partide politice, care încercau să facă speculaţii pe acest subiect, dar este important şi pentru o transparenţă a agendei în relaţiile bilaterale Chişinău - Bucureşti", a conchis Marian Lupu.

Care ar fi diferenţa între tratatul de baza şi cel de frontieră semnat anul trecut în noiembrie?

Istoricul Adrian Cioroianu explică:“ din punct de vedere diplomatic sunt două acte diferite şi au fost ambele în discuţie în ultimii ani. Sigur că se poate discuta pe marginea urgenţei lor. Din păcate, la nivelul partenerilor noştri europeni, încheierea anul trecut a acelui act referitor la frontieră a fost perceput ca fiind acceptat de România la nivelul unei sugestii făcute de cancelarul german Angela Merkel. Am văzut multe interpretări în presa europeană cum că acel acord ar fi fost într-un fel grăbit de Angela Merkel în vederea proiectului nostru de aderare la spaţiul Schengen”.