Marius Lazurcă: Manualele de Istorie tipărite în România vor fi în ghiozdanele elevilor moldoveni

Rep.: Vorbeaţi acum câteva zile despre o relaţie excelentă între România şi Republica Moldova. Credeţi că şi în această toamnă relaţia va rămâne la acest nivel de excelenţă? Unele scenarii evocă, de exemplu, revenirea la putere a comuniştilor la Chişinău, într-o coaliţie de guvernare. E o ipoteză care vă nelinişteşte?

Marius Lazurcă: Realitatea raporturilor excelente dintre noi este totuşi de ultimă oră. Am angajat raporturi atât de dinamice şi de fructuoase cu Republica Moldova odată cu venirea la putere a unei coaliţii de partide pro-europene, partide care au luat în serios dorinţa electoratului de a vedea Moldova angajată pe un parcurs care să o conducă spre Uniunea Europeană. Şi pe această voinţă a electoratului mă întemeiez atunci când îmi declar optimismul cu privire la continuarea pozitivă a unor raporturi bune între Republica Moldova şi România în această toamnă şi în perioada care va urma.

Rep.: Dar nu vă este teamă că unul dintre partidele aflate acum în coaliţie ar putea face alianţă cu comuniştii?

Marius Lazurcă: Sigur că asemenea calcule se pot naşte în minţile politicienilor de oriunde. Ele se ivesc cu atât mai legitim – şi nu numai în Republica Moldova – atunci când problemele coaliţiei de guvernare sunt atât de importante ca acelea pe care trebuie să le rezolve actuala guvernare de la Chişinău. Înclinaţia mea este de a dedramatiza peisajul poltic curent de la Chişinău şi de a investi cu înnoita încredere voinţa coaliţiei de guvernare de a răspunde cu loialitate mandatului care i s-a încredinţat de două ori, începând cu iulie 2009 şi continuând cu noiembrie 2010.

Rep .: Dar Republica Moldova are încă un preşedinte interimar. Este totuşi ţara care reuşeşte performanţa de a "rezista" de extrem de multă vreme fără un preşedinte stabil…

Marius Lazurcă: Asemenea recorduri sunt regretabile, dar nu m-aş opri la acest element – sigur, important – dar care nu poate fi singularizat în mod monumental. În ciuda acestei dificultăţi, putem vedea că Republica Moldova s-a mişcat. A angajat un dialog responsabil şi fructuos cu instituţiile comunitare. A fixat în cadre juridice foarte solide raporturile cu partenerii ei strategici şi în primul rând cu cei occidentali. A reuşit să declanşeze cu roade un proces de modernizare, de reformă, de europenizare. Noi privim cu încredere şi optimism eforturile curajoase ale coaliţiei de la Chişinău. Îi încurajăm să găsească formulele cele mai potrivite pentru ieşirea din criza poliltică în care se găseşte coaliţia acum, ca o condiţie importantă de sustenabilitate a procesului de reforme.

Rep.: Cât de mare simţiţi că e angajamentul pro european al cetăţenilor din Republica Moldova?

Marius Lazurcă: Atitudinea pro-europeană a cetăţenilor din Republica Moldova este indubitabilă, s-a manifestat politic şi electoral. Ea nu e foarte elaborată şi sofisticată. Dar nici asta nu e inedit. Şi în alte ţări, europenismul nu e un fenomen foarte complex. Dar europenismul moldovenilor e indubitabil, e cert. Pentru că îşi doresc un destin mai bun pentru ei şi ţara în care trăiesc. Experienţa ultimilor 20 de ani a arătat că  pentru statele care au cunoscut socialismul nu există o forţă mai convingătoare şi mai eficientă de modernizare, de creare a unui stat liber în slujba cetăţenilor, decât Uniunea Europeană.

Rep.: Există şi un ajutor financiar din partea României, 25 de milioane de euro pe an. Cât de mulţumit sunteţi de felul în care sunt cheltuiţi aceşti bani?

Marius Lazurcă: În ceea ce priveşte prima tranşă din această sumă, sunt foarte mulţumit, fiindcă ea a intervenit la solicitarea autorităţilor de la Chişinău, în urma inundaţiilor catastrofale din vara anului trecut, şi a condus la o realizare foarte palpabilă, la sute de case care au fost reconstruite, cu sprijinul României, în Lunca Prutului. Sunt, în al doilea rând, mulţumit de faptul că România şi Republica Moldova au putut defini, de comun acord, câteva priorităţi în legătură cu aceste fonduri. Se ştie că Republica Moldova, şi noi suntem de acord, îşi doreşte ca banii aceştia să contribuie la modernizarea infrastructurii rutiere, să contribuie la modernizarea sistemului educativ. Esxista si un al treilea punct foarte important, care se refera la consolidarea securităţii energetice a Republicii Moldova.

Rep.: A fost un moment de... nu ştiu dacă să-i spunem de tensiune, dar un moment despre care s-a vorbit acum câteva zile. Guvernul de la Chişinău a păstrat o decizie a autorităţilor comuniste, şi anume de a nu avea o Istorie a Românilor ca materie de predare ci o istorie integrată, asta deşi existase o înţelegere cu România care a trimis la Chişinău 450.000 de manuale de Istorie a Românilor. Ce s-a întâmplat?

Marius Lazurcă: Voinţa manifestată la sfârşitul lui 2009, începutul lui 2010 a Alianţei pentru Integrare Europeană a fost, dimpotrivă, să modifice logica de predare a Istoriei, logică introdusă în anul 2006 de către unul dintre ideologii principali ai PCRM-ului, şi să se renunţe aşadar la istoria integrată şi să se înlocuiască. Se prelua în fond un model românesc, un model liberal, cu materia Istorie - o materie înscrisă în nomenclatorul materiilor care se predau în circuitul universitar din Republica Moldova, dar care conţinea tematici perfect compatibile cu modul şi substanţa predării Istoriei în România. Eu am verificat personal în ce constă programa de Istorie în curs de a se preda în Republica Moldova şi trebuie să vă spun că nu există obiecţii pe care România le poate formula în mod realist cu privire la această programă. Istoria Românilor există, felul în care tematica este prezentată ne poate mulţumi.

Efortul României de a răspunde pozitiv la solicitarea autorităţilor de la Chişinău şi care s-a materializat printr-un număr important de manuale nu a fost în van, fiindcă aceste manuale sunt deja livrate la şcoli.Aceste manuale vor ajunge în ghiozdanele elevilor şi pe băncile lor de studiu, astfel încât „Istoria Universală şi a Românilor”  - este ceea ce scrie pe aceste manuale tipărite cu fondurile României. - va fi predată începând cu 1 septembrie, la Chişinău.

Rep.: Dar l-am auzit şi pe preşedintele României, Traian Băsescu, care era relativ dezamăgit de acest episod. Unde e problema atunci?

Marius Lazurcă: Nu, poziţia preşedintelui României este întemeiată şi ambasadorul României la Chişinău nu poate decât să o reia şi să o reitereze. Ceea ce spune, în fond, preşedintele României, este că chestiunea ţine de competenţa autorităţilor de la Chişinău. Fiindcă ni s-a cerut asistenţa, ne-am oferit-o, şi am beneficiat în acest fel şi de dreptul de a ne pronunţa asupra acestei teme. Si a mai spus preşedintele că România, pe bună dreptate, invitată de autorităţile de la Chişinău să dea o mână de ajutor, va păstra în atenţie această temă.

Rep.: Deci aceste manuale vor fi studiate de elevii din Republica Moldova, începând cu 1 septembrie.

Marius Lazurcă: Începând cu mâine, 1 septembrie, aceste manuale vor fi în ghiozdanele elevilor şi vor fi principalul – unicul, în fond - instrument de lucru pentru aceşti elevi. Este ceea ce ni s-a spus în Republica Moldova, de la cel mai înalt nivel de autoritate publică.

Rep.: Din câte ştiu, patriarhul Rusiei ar urma să facă o vizită în octombrie, la Chişinău. Dată fiind şi specializarea dvs., priviţi această vizită şi dintr-un unghi geopolitic?

Marius Lazurcă: Nu aş pune accentul în descrierea acestei vizite, cel puţin nu în mod anticipat, pe elementul geopolitic. Biserica ortodoxă în Republica Moldova - şi aici mă refer la întreaga comunitate, dincolo de cele două jurisdicţii care există acolo – are propriile aşteptări şi nu este pur şi simplu o masă de persoane care poate fi instrumentalizată foarte uşor. Aşadar, aş vedea - în mod anticipat - vizita patriarhului ca pe o vizită bisericească, o vizită de natură spirituală, şi astea sunt primele rezultate pe care aştept ca această vizită să le aibă. Că ar exista şi implicaţii de natură politică, internă sau internaţională, e fără îndoială adevărat, fiindcă biserica ortodoxă are o masă proprie importantă şi, aşadar, un rol public pe care nu îl putem neglija.

Rep.: Pe când şi o vizită a patriarhului român la Chişinău?

Marius Lazurcă: Ceea ce vă pot spune - fără să am mandat să o fac, fiindcă trăim într-un stat secular, în care biserica este o realitate autonoma - este că Patriarhul Daniel este aşteptat la Chişinău, din nou, nu numai de către credincioşii care aparţin jurisdicţiei române, ci şi de foarte mulţi – şi o spun din proprie experienţă – credincioşi care ţin, jurisdicţional, de Mitropolia Moldovei, adică de patriarhia Moscovei. Pe de altă parte, ştiu că patriarhul Daniel, cunoaşte foarte bine realitatea din Republica Moldova, a vizitat Republica Moldova în calitate de mitropolit al Iaşilor de multe ori. E foarte atent, foarte sensibil la problematica din Republica Moldova, suficient de sensibil pentru a nu concepe prezenţa sa la Chişinău drept o replică sau o contra-replică a unor vizite care se vor fi produs preliminar.

Rep.: Va fi un moment important, simbolic chiar, în această toamnă, o şedinţă de guvern comună a guvernelor de la Chişinău şi de la Bucureşti, ce ne puteţi spune despre ea?

Marius Lazurcă: Vreau să vă confirm, într-adevăr, că pe agenda raporturilor bilaterale acest punct există. E un punct important, pe care îl considerăm cu toată atenţia, dintr-un motiv foarte simplu: fiindcă simţim nevoia unui bilanţ al celor doi ani de când ne înţelegem atât de bine şi de când am decis să facem lucruri importante împreună. Simţim că avem nevoie nu numai de un bilanţ, ci şi de un moment de propulsare în perspectivă, un moment de lansare a unor proiecte importante, mai cu seamă ţinând seamă de interconectarea energetică, de interconectarea infrastructurală, de – în fond – conectarea prin România a Republicii Moldova la Europa.