Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Martine Aubry sau François Hollande, dilema alegătorului de stânga

Duminică are loc al doilea şi ultimul tur al alegerilor primare socialiste din Franţa, cele în urma cărora va fi desemnat candidatul sau candidata care va purta culorile partidului la prezidenţialele de anul viitor. La primul tur din 9 octombrie s-au prezentat la urne 2,6 milioane de alegători. Un record, estimează analiştii, care subliniază că este pentru prima dată că un astfel de scrutin este organizat de un partid francez la scară naţională.

Vasile Damian:

Pentru finala din această duminică s-au calificat François Hollande, fost prim secretar al mişcării, şi Martine Aubry, actuala patroană a socialiştilor. Tonul între cei doi colegi de partid s-a cam aprins în ajunul finalei de duminică.

Aubry sau Hollande, asta-i dilema alegătorului de stânga. Nimic nu e jucat, cu toate că al doilea conduce în sondaje în faţa primei secretare a partidului. Ultimul duel televizat de miercuri nu a aranjat lucrurile, ba dimpotrivă: a arătat că cei doi sunt, politic, destul de apropiaţi. Cum remarcă editorialistul de la Libération, diferenţa se joacă mai degrabă la nuanţe, la calendarul primelor reforme, decât la obiective sau drumul de urmat.

În acest context, tonul s-a aprins. Martine Aubry l-a acuzat pe François Hollande că este "reprezentantul sistemului mediatic şi al sondajelor" după ce-l făcuse cu două zile mai devreme simbolul "stângii slabe, moi". Atacuri în toată regula deci, cărora Hollande - dat favorit de sondaje şi sprijinit de patru candidaţi eliminaţi după primul tur - a contraatacat, estimând că "autoritatea nu înseamnă să fii agresiv, ci să reuşeşti să dai naştere unei speranţe".

Cum spuneam, cei doi au programe convergente, deci lupta se dă între personalitatea fiecăruia. O victorie netă a unuia dintre cei doi ar avea meritul de a clarifica lucrurile. Din păcate, probabil că victoria va fi una la limită, chiar dacă pe hârtie Hollande o întrece cu 8-9 puncte pe rivala sa. Socialiştii de rând - dar şi bunul simţ - spun că, oricât de strânsă va fi victoria duminică, candidatul ales va avea legitimitatea intactă, întreagă ca să reprezinte tot partidul, toate tendinţele sale la prezidenţialele de anul viitor.

De această coeziune internă, care ar corespunde bunei derulări până acum a acestor primare, vor depinde şi şansele de câştig în primăvara lui 2012. Iată de ce sfârşitul acestor alegeri primare - şi inedite în Franţa - este mai periculos decât orice atac venit din afară, din tabăra adversă conservatoare.

Programe convergente, diferenţe minime

La capitolul bănci, Martine Aubry şi François Hollande vor deopotrivă să separe activităţile de investiţii de cele ale unei bănci de depozit normale. Prima doreşte însă ca statul să cumpere acţiuni, să intre în capitalul şi în consiliul de administraţie al instituţiilor care vin să ceară ajutor la stat pentru "a verifica unde merg banii şi cât câştigă responsabilii acestor bănci". Hollande estimează că acest subiect e virtual, băncile urmând să fie recapitalizate înaintea prezidenţialelor de anul viitor. "Indiferent de nivelul de participare a statului în capitalul unei bănci, el ar trebui să aibă însă drept de veto asupra deciziilor", spune Hollande.

Dacă ambii candidaţi la primare sunt de acord să suprime nişele fiscale de care beneficiază francezii - obţinând astfel 50 de miliarde de euro - cei doi au metode divergente pentru a obţine rezultatul. François Hollande şi Martine Aubry dau prioritate în programele lor tinerilor. Cea din urmă propune crearea a 300.000 de locuri de muncă publice, în timp ce primul, Hollande, mizează pe micşorarea taxelor sociale pentru a da un imbold pieţei muncii. În sectorul educaţiei, Hollande propune crearea a 60.000 de locuri de muncă în cinci ani, Martine Aubry critică metoda de finanţare, care necesită 2,5 miliarde de euro.

În sfârşit, la capitolul energie nucleară, prima secretară a Partidului Socialist propune o abandonare a acestei surse energetice în următorii 20-30 de ani. François Hollande refuză să facă promisiuni şi, mai ales, nu vorbeşte de abandonarea atomului, ci doar de reducerea influenţei sale de la 80 la circa 50 de procente în fabricarea electricităţii din Franţa.

Iată deci cele câteva dosare în care cei doi finalişti socialişti se diferenţiază. E vorba însă doar de nuanţe, uneori foarte subtile, liniile mari ale celor două programe fiind totuşi inspirate dintr-un singur mare proiect, cel aprobat de întregul partid socialist la congresul său.

 
Vasile Damian, despre duelul candidaţilor socialişti Martine Aubry şi François Hollande