Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Miniştrii francezi şi-au publicat averile

franta.jpg

Miniştrii francezi şi-au publicat averile

Premieră în Franţa. Începând de luni pe site-ul guvernului francez sunt publicate declaraţiile de avere ale tuturor membrilor guvernului de la Paris. O operaţiune "transparentă" dorită de preşedintele François Hollande în urma declanşării scandalului Cahuzac, după numele fostului ministru al Bugetului care a recunoscut că avea un cont nedeclarat în Elveţia. Demersul nu a întrunit unanimitate nici în rândul socialiştilor de la putere, nici printre conservatorii din opoziţie.

Această premieră în istoria Franţei - publicarea averilor miniştrilor - a provocat reticenţe, temeri. E o uriaşă schimbare culturală. Spre deosebire de lumea anglo-saxonă, în Hexagon raportul cu banii, cu averea, a fost dintotdeauna complicat. Ori astăzi, după scandalul Cahuzac, francezii descoperă că şi oamenii de stânga, socialişti, pot fi bogaţi, unii chiar foarte înstăriţi. Fie că au moştenit ceva fie că au fost cumpătaţi şi şi-au pus bani deoparte. În sine acest lucru nu este ruşinos dacă fireşte toate bunurile au fost obţinute legal. Unii denunţă însă această trasparenţă forţată şi o compară cu un populism ce-ar putea agrava neîncrederea francezilor faţă de elitele politice. Unii se tem că dacă se descoperă că un anume ministru nu a reuşit la 50 de ani să-şi pună bani deoparte atunci cum de poate gestiona finanţele unei ţări ca Franţa. Alţii se tem de ce o să zică oamenii de averea lor în aceste perioadă de criză. "Publicarea declaraţiilor de avere este mai degrabă puerilă decât moralizatoare" afirmă un ONG care se ocupă în mod regulat de actvitatea parlamentarilor. "A cunoaşte marca maşinii unui ales, că are un măgar sau un tricou cu Beckham şi o casă la ţară nu ne spune nimic despre activitatea sau probitatea sa morală" mai spune acest grup ce propune zece măsuri pentru o transparenţă mai mare. În particular sunt ţintite activităţile de lobby, conflictul de interese, traficul de influenţă şi corupţia". Până acum doar candidaţii la preşedinţie îşi publicau integral averea  dar niciun ministru nu avea această obligaţie. Pentru a pune capăt suspiciunii permamente iscată de scandalul Cahuzac - după numele ex-ministrului de la Buget - dar şi pentru a recâştiga încrederea francezilor, François Hollande le-a cerut transparenţă totală celor 38 de miniştri şi secretari de stat din guvernul său.

În aşteptarea unei legi care să spună clar cine şi ce trebuie să declare public, un sondaj de opinie arată că 6 francezi din 10 estimeză necesară publicarea averii  aleşilor lor. Influenţaţi de informaţiile culese "pe teren" o serie de miniştri şi-au publciat deja lista bunurilor înainte ca ea sà devină obligatorie. Delphine Batho, ministrul Ecologiei posedă 16 601 euro în diverse conturi bancare, o colecţie de fotografii moştenită de la părinţii ei şi estimată la 30 000 euro şi mobilier asigurat pentru 50 000 euro la Paris. Marie-Arlette Carlotti, ministrul delegat la persoanele cu handicap şi la combaterea excluziunii are un patrimoniu total de 638 485 euro. Arnaud Montebourg, ministrul redresării productive are un patrimoniu de 593 000 euro din care 591 000 euro format din case şi apartamente la Paris şi în provincie. Cécile Duflot, ministrul egalităţii teritoriului şi al locuinţelor deţine bunuri de 291 261 euro printre care mobile, şi trei maşini Renault. Cel puţin doi miniştri plătesc chiar aşa-zisul "impozit pe avere", un impozit plătit doar de cei mai bogaţi dintre francezi. E vorba de Marisol Touraine, ministrul Sănătăţii, care a declarat încă de săptămâna trecută că are o avere evaluată la 1,4 milioane de euro. Michèle Delaunay, ministrul persoanelor în vârstă, a declarat o avere de 5,4 milioane de euro, în mare parte bunuri moştenite. De asemenea doamna Delaunay este medic oncolog şi fost şef de clinică iar soţul ei înalt funcţionar. A fi socialist şi a plăti impozit pe avere -adică a fii bogat - a revoltat pe unii la stânga dar şi pe mulţi francezi. Răspunsul este însă unul complex. Doamna Turaine de exemplu este căsătorită şi deci impozitarea se face pe cuplu, deci intră în calcul şi veniturile soţului.

Bunuri imobiliare, conturi bancare, credite, maşini, colecţii de artă, bijuterii - totul trebuie să fie declarat. Se cere de asemenea data achiziţiei şi originea acesteia dacă a fost cumpărată sau moştenire, dacă bunul a fost achiziţionat singur sau în coproprietate. La asigurările de viaţă se cere natura contractului şi valoarea acestuia.  La credite trebuie să spui la ce bănci, pe ce perioade şi cât mai ai de rambursat. Dacă ai acţiuni la bursă trebuie să precizezi la ce firme, care-i valoarea actuală. În sfârşit la mobile şi obiecte de artă trebui să spui de fiecare dată valoarea estimativă a obiectului - toate aceste estimări fiind evident făcute de un specialist.

Preşedintele François Hollande, ce ştim despre averea sa? Şi-o publică şi el acum? Contrar obligaţiei celor 38 de miniştri ai săi, François Hollande nu-şi publică acum averea. Motivul e simplu: această avere a fost publicat acum un an în vederea prezidenţialelor din mai 2012. Şeful statului avea atunci bunuri estimate la 1,2 milioane de euro, adică puţin sub baremul de 1,3 milioane de la care respectivul este supus "impozitului pe avere". Printre bunurile deţinute de Hollande şi care intră deci în acest calcul se numără o casă în sudul Franţei estimată la 800 de mii de euro şi două apartamente la Cannes la care este coproprietar şi care sunt estimate unul la 230 de mii şi celălalt la 140 de mii de euro. De la intrarea în funcţie şi până azi, surse de la palatul Elysée afirmă că diversele conturi bancare ale preşedintelui au fost alimentate cu circa 10 mii de euro. În declaraţia de anul trecut, Hollande spune că nu deţine colecţii de artă, de bijuterii şi că nu are nici cont în străinătate. În sfârşit "inamicul finanţelor" cum se declarase înainte să ajungă şef de stat, declară că nu are nicio acţiune cotată la bursă.