Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Noua Caledonie, un paradis cu probleme

fillonune-20100719193714.jpg

François Fillon ©AFP

Primul ministru francez François Fillon a efectuat la sfârşitul săptămânii trecute o vizită în Japonia, urmată de o deplasare în Noua Caledonie. Despre Noua Caledonia o să vorbim pe larg pentru că relaţiile dintre Franţa şi această fostă colonie sunt complicate. Acest arhipelag este situat în Oceanul Pacific, la 20 de mii de kilometri de Paris, nu departe însă de Australia şi de Noua Zeelandă.

Primul ministru francez François Fillon a efectuat la sfârşitul săptămânii trecute o vizită în Japonia, urmată de o deplasare în Noua Caledonie. Despre Noua Caledonia o să vorbim pe larg pentru că relaţiile dintre Franţa şi această fostă colonie sunt complicate.

Acest arhipelag este situat în Oceanul Pacific, la 20 de mii de kilometri de Paris, nu departe însă de Australia şi de Noua Zeelandă. În 1853 acest arhipelag a devenit colonie franceză, statut modificat în 1946 când a devenit teritoriu francez de peste mări. Există însă o importantă mobilizare în acest arhipelag în favoarea independenţei, aşa că statutul său este acum provizoriu iar în 2014 şi 2018 sunt prevăzute două referendumuri pe tema autodeterminării.

Noua Caledonie numără în jur de 250 000 de locuitori, autohtonii, sau populaţia de origine kanakă, şi cei veniţi din Europa. În 1980 au izbucnit în acest arhipelag dispute violente, soldate cu morţi şi cu atentate, între cei care vor şi cei care nu vor independenţa. Parisul a încercat deci o politică de pacificare şi de calmare a spiritelor, şi în această logică se înscrie şi vizita premierului francez la Nuoméa, capitala arhipelagului.

Dezbaterea rămâne însă dechisă şi rămâne de văzut dacă majoritatea populaţiei va opta pentru o independenţă totală sau pentru un statut special care să menţină legături strânse cu Franţa. În materie de simboluri, Franţa a acceptat cam tot ce se putea, de exemplu oficializarea a două drapele: pe lângă cel francez Noua Caledonie are dreptul să arboreze şi un drapel "kanak".

În ciuda faptului că François Fillon s-a aflat atât de departe de Paris, atât în Japonia cât şi în Noua Caledonie ziariştii i-au pus numeroase întrebări legate de situaţia din Franţa, de afacerea Woerth şi de remanierea guvernamentală anunţată la toamnă. În timp ce se afla la Tokyo, premierul francez a pronunţat chiar un cuvânt care până acum a fost "tabu", şi anume cuvântul rigoare.

Deşi guvernul francez a lansat o politică de mari reduceri bugetare, nici un membru al guvernului nu a recunoscut în mod deschis că aceasta înseamnă şi un program de austeritate. Ori, iată, de la Tokyo, François Fillon îi informează de fapt pe francezi că politica sa este una pusă sub semnul "rigorii". Opoziţia din Franţa a receptat imediat mesajul şi a început să-l critice spunând: de fapt premierul nu face decât să pregătească opinia publică, pentru că "rigoare" rimează cu "austeritate".

Aş mai constata în acest context că în Franţa clasa politică nu a intrat încă în vacanţă şi că presiunea mediatică rămâne extrem de puternică asupra guvernului şi asupra lui Nicolas Sarkozy. Afacerea Woerth a devenit foiletonul verii şi el va câştiga în intensitate mâine când ministrul muncii Eric Woerth îşi va prezenta proiectul de reformă a sistemulului de pensii în faţa Adunării Naţionale. Ori, în presa controlată de opoziţie marele reproş formulat este acesta: este nedrept ca un ministru bănuit că ar fi profitat de poziţia sa pentru a obţine mari privilegii pentru sine, să le ceară, tocmai el, francezilor, mari sacrificii în viitor.

1317