Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


O Uniune Bancară doar pentru zona euro ?

zona-euro.jpg

O Uniune Bancară doar pentru zona euro ?

Propunerea Comisiei Europene de Uniune Bancară, dezbatută joi de liderii UE la Bruxelles, se referă doar la cele 17 state membre ale zonei euro. Dar aceasta ar trebui să poata întinde o mâna şi viitoarelor membre ale monedei unice.

Corespondentul RFI la Bruxelles, MIhaela Gherghişan

Piste de explorat

Exista pentru moment, in stare incipienta, mai multe variante ale unei cooperari in afara zonei euro si asta intrucât Uniunea Bancara va trebui la un moment dat sa primeasca votul tuturor celor 27 de membre ale UE.

Cehia deja si-a anuntat culoarea : ea va bloca acest proiect pentru a-si feri propria-i piata bancara controlata acum in proportie de 95% de capitalul strain.

Ungaria isi arata si ea preferintele : un acces direct la banii pusi de-o parte in zona euro pentru recapitalizarea bancilor.

Tarile din afara zonei euro ar putea alege sa adere la acest proiect dar s-ar putea ca ele sa nu fie autorizate sa participe la deciziile luate de Bancii Central Europene (BCE) in materie de supraveghere bancara.

Acest aspect, indispensabil uniunii bancare, are deja darul sa dezbine statele membre euro dar si pe cele in devenire.

Un alt organism paralel ar putea fi creat pentru statele non-euro (nu Marea Britanie care si-a exprimat dezinteresul fata de subiect). Dar unele state se tem ca daca fac acest pas si adera la o Uniune Bancara fara ca macar ele sa fi adoptat moneda unica, se vor trezi platind facturile Greciei…

Care bănci vor forma Uniunea Bancară?

Comisia Europeana ramâne vaga privind acest subiect si spune doar ca circa 6000 vor intra in sistemul de supraveghere centralizata.

Este vorba despre institutiile financiare de credit din zona euro  care grupate sub o umbrela unica, si-ar vedea observate si eventual corectate activitatile de prevenire a unui dezastru financiar.

Uniunea Bancară: ce pricopseală ?

Ideea este de a taia cordonul ombilical intre banci si bugetele statelor astfel incât orice noua criza financiara sa nu mai afecteze contribuabilul si economiile, ca pâna acum.

Apoi, bancile zonei euro, mai bine strunite, ar evita noi crize ca cea actuala.

Pentru aceasta, bancile regrupate sub o tutela unica de supraveghere, vor trebui sa-si creeze un fond propriu, o rezerva pentru zile negre. Acesta este diferit de fondul garantat de depuneri, deja aplicat creat la inceputul crizei, iar el ar trebui pus in practica de la 1 ianuarie 2013.

Creerea fondului de rezerva va fi verificat de o autoritate de supraveghere unica si inexistenta acum , care ar veni in prelungirea autoritatilor nationale de supraveghere al caror rol limitat a facut posibila criza bancara.

Autoritatea aceasta centrala ar fi de fapt un prerogativ in plus acordat BCE. Aici Germania este reticenta. Ea ar dori sa pastreze autoritatea nationala ca verificator pentru unele din bancile sale si deci BCE sa nu aiba puteri atât de intinse.

Dar daca Germania obtine aceasta derogare, o vor putea obtine si alte state membre ? Probabil ca da iar proiectul ar fi compromis…

Iar unele din deciziile BCE in viitoarea Uniune Bancara ar putea fi blocate de Marea Britanie care-si revendica acum la Bruxelles acest drept. Daca i se acorda, din nou proiectul pare fragilizat.

In fine, ce ne facem cu mecanismul unic de garantare a depunerilor, mentionat in cadrul Uniunii Bancare ? Inseamna el o mutualizare a datoriilor si daca acesta este cazul, cum se va trece de pozitia ostila a Germaniei ?

Insa daca aceasta arhitectura vede totusi lumina zilei, noua plasa de salvare creata de europeni, Mecanismul European de Stabilitate (MES), ar putea injecta fonduri direct in bancile aflate in dificultate.

Aceasta este speranta Spaniei (ca si a Ungariei), al carui imprumut pentru sectorul bancar a fost deja aprobat dar el risca sa-i mareasca datoria suverana. MES ar lua o scurtatura catre banci, fara a mai imprumuta statelor care sa dea mai departe bacilor, nu fara a-si periclita pozitia pe pietele financiare.