Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Olanda: Negocieri pentru formarea unui Guvern pro-european

olanda-negocieri-formarea-unui-guvern-pro-european.jpg

Premierul olandez, Mark Rutte (Foto: Reuters/Yves Herman)

Pragmaticii olandezi au ales stabilitatea la legislativele de miercuri. Nu doar că au confirmat politicile actualului premier, Mark Rutte, considerat un campion al austerităţii, dar acesta iese chiar mai puternic din alegeri.

Este un mesaj puternic al alegătorilor. Nu au vrut să pedepsească partidele care aduc soluţii credibile”, estimează Piotr Kaczynski, analist la Centrul european de studii politice, citat de Le Figaro. Rezultatele sunt un semnal important şi pentru europeni, deoarece scrutinul olandez era considerat un barometru al sentimentelor antieuropene în statele membre.

Practic, liberalii au câştigat cele mai multe voturi din istoria de 65 de ani a partidului, făcând campanie pentru disciplină fiscală, taxe mai mici, o politică de imigraţie strictă şi pedepse cu închisoarea mai mari. Laburiştii în schimb au ieşit pe poziţia a doua, promiţând beneficii sociale mai mari, asistenţă medicală şi pentru cei mai săraci, o reformă a sectorului imobiliar şi protejarea muncitorilor.

În urma rezultatelor definitive, a reieşit că liberalii premierului Rutte au obţinut 41 de locuri din cele 150 ale Parlamentului, adică mai mult cu zece locuri decât la alegerile precedente, din 2010. Imediat în urma liberalilor sau VVD au venit laburiştii, cu 39 de mandate. Şi ei sunt în creştere: au obţinut cu nouă locuri mai mult decât acum doi ani. O alianţă între cele două partide–aşa numita coaliţie violet–roşul unora plus albastrul celorlaţi–ar însemna o majoritate consistentă. Până acum, Guvernul minoritar al lui Mark Rutte a fost dependent de ajutorul populiştilor lui Geert Wilders. De altfel, opoziţia acestuia faţă de noi măsuri de austeritate a şi dus la căderea Executivului.

Primul Guvern pe care încercăm să-l formăm ar trebui să includă liberalii şi laburiştii”, a declarat Rutte la televiziunea publică. Premierul a mai indicat că refuză să coopteze Partidului Socialist şi să îndrepte Guvernul către stânga radicală. În schimb, premierul va căuta sprijinul unei micii formaţiuni de centru–D66.

 

Pro-europeni, dar cu viziuni diferite

 

Chiar dacă şi şeful liberalilor şi cel al potenţialilor parteneri de coaliţie laburişti, Diederik Samson, fac parte din aceeaşi generaţie şi sunt amândoi pro-europeni, propun soluţii diferite pentru criză, motiv pentru care sudarea unei coaliţii ar putea dura săptămâni. Premierul Rutte vrea să păstreze drumul austerităţii, pe drumul indicat de Angela Merkel. Al doilea, Diederik Samson e mai apropiat de viziunea lui Francois Hollande, cere schimbare. Aşadar, în Olanda, una dintre puţinele ţări europene încă notate de agenţii cu triplu A vor trebui împăcate în cadrul aceluiaşi Guvern viziunea Franţei şi cea a Germaniei. De menţionat că ambele extreme dure, cea stângă (socialiştii) şi cea dreaptă, a lui Geert Wilders, care militau pentru ieşirea din zona euro, au fost marginalizate. Nu au primit decât câte 15 mandate fiecare. ”Este o palmă pe faţa extremismului şi populismului antieuropean. Alegătorii olandezi au ales clar măsurile pro-europene”, s-a bucurat Guy Verhofstadt, liderul facţiunii liberalilor din Parlamentul European.

Vor exista însă şi probleme: în primul rând, rivalitatea dintre cei doi lideri. Apoi, faptul că laburiştii sunt slab reprezentaţi în Senat, ceea ce înseamnă că în această Cameră o eventuală coaliţie cu liberalii nu va deţine majoritatea. Totuşi, cele două partide sunt aproape ”condamnate” la convieţuire.

Important pentru România este că Olanda se opune în continuare intrării ţării noastre în Schengen. Asta reiese din informarea trimisă de Guvernul interimar către parlamentari, potrivit site-ului DutchNews. Cabinetul lui Rutte a reacţionat la un nou raport UE privind progresele înregistrate de cele două ţări în reformarea sistemului juridic şi combaterea corupţiei.

În document, Guvernul arată că cele două ţări au înregistrat progrese importante, dar că sunt necesare mai multe rezultate concrete, pentru a fi siguri că reformele sunt sustenabile şi ireversibile.

Potrivit textului, "aceste rapoarte arată că aderarea la Schengen cu drepturi depline a României şi Bulgariei nu este în cărţi".