Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Nici Olanda nu ne vrea în Schengen

laurent-wauquiez-en-studio-108-image-principale-0.jpg

Laurent Wauquiez, în studioul RFI, 3 februarie 2011. Photo : Anthony Favalli

Olanda se alătură oficial poziţiei franco-germane în dosarul Schengen şi estimează că România şi Bulgaria nu sunt pregătite acum să adere la spaţiul de liberă circulaţie. Într-o conferinţă de presă susţinută la Paris, Laurent Wauquiez, ministrul francez al afacerilor europene împreună cu omologul său olandez Ben Knapen şi cu ministrul olandez al imigraţiei Gerd Leers au detaliat ce aşteaptă  de la cele două state ca să poată fi acceptate în Schengen. 

Lista temelor abordate la Paris de miniştrii francez şi olandez ai afacerilor europene era scurtă, trei puncte şi cap de listă dosarul Schengen. Mai exact aderarea României şi Bulgariei. Cea mai aşteptată era poziţia Olandei care şi-a oficializat în sfârşit refuzul. "Suntem de acord cu ţările europene care spun că România şi Bulgaria nu sunt încă gata să adere" a precizat încă de la început Ben Knapen, ministrul olandez al afacerilor europene.

În opinia sa, "trebuie mai întâi definite criteriile pe care cele două state vor trebui să le respecte. Apoi fixăm o foaie de parcurs şi verificăm pas cu pas că respctivele criterii au fost sau nu îndeplinite". Pe lista criteriilor figurează "respectarea statului de drept şi combaterea corupţiei", domenii în care mai multe rapoarte ale Comisiei Europene au evidenţiat neajunsuri la ambele ţări candidate.

Odată oficializată poziţia Olandei, l-am întrebat pe Laurent Wauquiez dacă s-a evocat vreo nouă dată pentru aderarea celor două. Ministrul francez al afacerilor europene a explicat:“poziţia noastră nu se bazează pe un calendar precis pentru că ar fi absurd. Dacă România şi Bulgaria sunt gata în 5 luni, atunci intră în 5 luni. Dar dacă nu sunt gata anul acesta şi sunt gata de abia la anu sau peste doi ani atunci aia va fi data.

Nu vor intra când se fixează artificial o dată ci când sunt gata pregătite. cele două ţări au vocaţia să intre în spaţiul Schengen, România şi Bulgaria au făcut eforturi uriaşe pentru a-şi ameliora eficacitatea controalelor la frontiere, pentru a combate mai bine corupţia, pentru a-şi ameliora sistemul judiciar.

Suntem toţi foarte lucizi în privinţa eforturilor care au fost făcute. Pentru moment însă considerăm că criteriile nu sunt respectate. Poziţia noastră comună, care este una europeană - a Germaniei, a Finlandei, a Norvegiei, a Olandei şi deci a Franţei - este că nu contează doar criterii foarte limitate - trebuie să existe şi un climat care să ne asigure că frontiera va fi bine controlată şi securizată.

Propunem aşadar o foaie de parcurs cu criterii precise care ne va permite să ieşim din poziţiile de principiu, puţin artificiale. Vrem să începem o muncă eficientă care ne va permite să subliniem pas cu pas toate eforturile care au fost făcute de România şi Bulgaria. Vrem să facem aşadar un demers pozitiv şi constructiv, nu ca astăzi când, din păcate, suntem într-o situaţie de confruntare a unor puncte de vedere”.

Foaie de parcurs, criterii dinainte definite dar de cine şi cum - noul drum care i se propune României şi Bulgariei pare deja anevois, lung şi nesigur. Realitatea este însă că astăzi 5 state europene - şi nu dintre cele mai puţin importante, ba dimpotrivă - spun NU intrării aderării celor două la spaţiul Schengen. Gerd Leers, ministrul olandez al imigraţiei şi azilului evocă o chestiune de încredere pentru a explica amânarea:

 “Suntem de părere că în acest moment cele două ţări nu sunt pregătite să intre în spaţiul de liberă circulaţie. E foarte important să nu ne uităm doar la criteriile stricte definite de Schengen dar să privim şi alte criterii cum ar fi combaterea crimei şi a corupţiei. Graniţele acestor două ţări vor fi frontierele externe ale Uniunii Europene şi de aceea trebuie să fim siguri sută la sută, trebuie să existe o încredere totală că aceste două ţări pot ţine piept fluxurilor venite din alte ţări, fluxuri de oameni care vor să intre în UE şi care aduc poate cu ei şi elemente corupte sau criminale. Cred că e foarte important să fixăm criterii stricte pe care să le respecte atât România cât şi Bulgaria. Nu schimbăm regulile jocului, e vorba doar să facem în aşa fel încât România şi Bulgaria să transmită un mesaj de încredere generală restului de ţări din Uniunea Europeană.”

N-a trecut nici măcar un an de când pentru prima dată, Parisul făcea o legătură între Schengen şi MCV, mecanismul de cooperare şi verificare. La început solitară, izolată şi puţin luată în serios, Franţa şi-a găsit de atunci o serie de aliaţi. Şi fără ei, doar o singură voce, cea a Parisului ajungea ca să se amâne aderarea României şi Bulgariei. Astăzi grupul numără 5 state, mâine poate şi mai multe. Tot atâţia nou veniţi care ar putea impune fiecare alte criterii făcând din drumul celor două state spre Schangen un adevărat parcurs al combatantului.