Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


ONU cere ajutorul Bisericii în lupta pentru salvarea planetei

În plină criză economică, într-un moment cînd responsabilii politici se mobilizează fără entuziasm pentru combaterea fenomenului de seră, Organizaţia Naţiunilor Unite cere ajutorul credincioşilor şi al organizaţiilor religioase. Cu cinci săptămîni înainte de Conferinţa pe tema climatului de la Copenhaga, ONU lansează o iniţiativă ecumenică împreună cu Alianţa Religiilor pentru conservare, fondată în 1995 de Printul Filip, şi-i invită la o mobilizare în favorea planetei pe toţi credincioşii.

În plină criză economică, într-un moment cînd responsabilii politici se mobilizează fără entuziasm pentru combaterea fenomenului de seră, Organizaţia Naţiunilor Unite cere ajutorul credincioşilor şi al organizaţiilor religioase.

Cu cinci săptămîni înainte de Conferinţa pe tema climatului de la Copenhaga, ONU lansează o iniţiativă ecumenică împreună cu Alianţa Religiilor pentru conservare, fondată în 1995 de Printul Filip, şi-i invită la o mobilizare în favorea planetei pe toţi credincioşii.

Responsabilii celor nouă mari religii ale lumii vor fi primiţi de către prinţul Filip, dar şi de secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, Ban Ki Moon - convingerea celor care au această iniţiativă fiind că religia are un rol de jucat atît pe plan economic cît şi pe plan ecologic.

Nu este de altfel pentru prima dată că factorul religios este luat în considerare. 85 la sută din populaţia mondială este credincioasă, spun statisticile. Marile religii şi organizaţiile religioase pot, uneori, mobiliza mai uşor decît statele milioane, dacă nu miliarde de oameni în scopuri caritabile şi ecologice.

Experţii spun că în jur de 8 la sută din suprafeţele locuibile ale planetei aparţin grupurilor religioase, care mai controlează şi numeroase medii de informare, reţele de învăţămînt, precum şi 7 la sută din investiţiile financiare.

Deci, aceste grupuri s-ar putea mobiliza şi ele în favoarea unei cauze comune atît de importantă precum salvarea planetei. Ele sunt deja destul de active, de altfel: în iulie anul acesta în jur de 200 de lideri musulmani s-au reunit la Istanbul pentru a pregăti un plan de acţiune eşalonat pe 7 ani în favorea mediului înconjurător

Numeroşi purtători de cuvînt ai acestor grupuri religioase constată că negocierile de la Copenhaga sunt frînate de numeroase chestiuni tehnice: finanţare, suveranitate, proprietate intelectuală asupra tehnologiilor, şi aşa mai departe.

Religiile, în schimb, reuşesc să depăşească frontierele şi să incite la acţiune, cu atît mai mult cu cît sunt deja implicate în apărarea şi ajutorarea populaţiilor celor mai sărace...

Multe voci spun chiar că într-o societate de consum ajunsă la delir, numai instituţiile religioase mai pot să dea un sens existenţei, şi anume altul decît acumularea de bunuri materiale.

Fondate sau nu, toate aceste remarci ar trebui să le dea de gîndit statelor şi instituţiilor laice. Recenta criză economică a deschis, cel puţin teoretic, două mari şantiere: moralizarea capitalismului şi imaginarea unui nou stil de viaţă care să ţină cont de normele ecologice şi de imperativul reducerii poluării.

Ori, ele nu avansează chiar cum ar fi de dorit. Sumele enorme injectate în salvarea instituţiilor financiare au creat o nouă febră speculativă: bursele mondiale sunt în plină efervescenţă, cresc din nou preţurile la petrol şi la metale, sfera financiară se detaşează din nou de realităţile economice...

Iar discuţiile privind reducerea poluării se lovesc de probleme de finanţare şi de distribuire a efortului financiar. Sondajele pun în evidenţă faptul că în ultimul timp s-a produs o trezire masivă a conştiinţei ecologice, peste tot în lume. Dar dacă relansarea maşinii economice se face în detrimentul ecologiei, efectiv înseamnă că statele şi instituţiile laice n-au învăţat nimic din recenta criză.