Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Osama ben Laden şi Al-Qaida, zeci de atentate

Osama ben Laden şi organizaţia pe care a condus-o a planificat sau inspirat zeci de atentate în întreaga lume din 2001 încoace, an în care Statele Unite au fost primele ţintite de o serie de atacuri soldate cu 3 mii de morţi. Al-Qaida înseamnă "bază" în limba arabă. Celula teroristă a fost formată iniţial din foşti "mujahedini" care i-au combătut pe sovietici în Afganistan între anii 1979 şi 1989.

Al-Qaida a început în fapt să prindă forme în 1988, cu alte cuvinte un an înaintea retragerii trupelor armatei roşii din ţară. Serviciilor secrete occidentale le trebuie însă 4 ani ca să facă legătura între această reţea şi anumite atacuri împotriva forţelor americane din Arabia Saudită, Yemen sau Somalia. Războiul din Golful Persic din 1991 marchează o cotitură pentru ben-Laden şi oamenii săi. Prezenţa masivă a soldaţilor americani în Peninsula Arabică, ţara natală a lui Mahomed dar şi a lui ben-Laden dă un imbold decisiv planurilor teroristului.

Într-o conferinţă de presă din 1998 - difuzată însă de abia în 2002 - Osama declara că a format "un front comun pentru a lansa jihadul", războiul sfânt deci, împotriva "cruciaţilor şi a evreilor". În opinia sa, acest lucru se va solda de asemenea cu uciderea a numeroşi americani. Ameninţări care, după cum se ştie, au fost în mare parte realizate. Refugiat definitiv în Afganistan în 1996 pe post de "invitat de onoare" al talibanilor, ben-Laden îşi instalează în această ţară diverse baze de antrenament prin care vor trece toţi candidaţii la jihad.

Candidaţi care vor perpetua o serie de atacuri dar mai ales vor inspira "filiale" ale organizaţiei mai peste tot în lumea arabo-musulmană. Există astfel o ramură al-Qaida în Penisula Arabică, o alta în Magreb. Nucleul dur al organizaţiei internaţionale era însă condus tot de Osama ben-Laden chiar dacă acesta devenise pentru partizanii săi mai degrabă un inspirator decât un organizator de atentate. Braţul drept al lui ben-Laden, egipteanul Ayman al-Zawahiri, dat în urmărire, este considerat numărul doi al mişcării şi în fapt creierul reţelei teroriste.

Ayman al-Zawahiri, cofondator al mişcării terorsite al-Qaida este de origine egipteană şi de meserie medic. În vârstă de 60 de ani, al-Zawahiri a fost unul dintre stâlpii jihadului islamic egiptean înainte să-l întâlnească pe ben-Laden. Odată cu ralierea sa la cauza sauditului, egipteanul i-a adus o serie de militanţi activi dar şi un mare simţ organziatoric. Ca şi pentru ben-Laden, recompensa pentru capturarea lui al-Zawahiri este de 25 de milioane de dolari.

Pe poziţia a doua a teroriştilor cei mai căutaţi din al-Qaida figurează Saif el-Adel, şi el egiptean, fost membru al jihadului islamic din patria sa. În vârstă de 50 de ani, al-Adel ar fi şeful ramurii militare a mişcàrii al-Qaida. Inculpat pentru presupusa sa participare la numeroase atentate anti-americane, capturarea sa este cotată la 5 milioane de dolari.

Locul trei în topul celor mai căutaţi membri al-Qaida este ocupat de un americano-yemenit în vârstă de 39 de ani. Anwar al-Aulaqi, imam şi predicator radical, născut în SUA, el nu face parte formal din al-Qaida dar îi spijină activ tezele şi cheamă constant la jihad pe internet. Influenţa sa este atât de mare încât ministrul american de justiţie estima recent că al-Aulaqi constituie o ameninţare la fel de mare ca şi Osama ben-Laden. Actualmente, respectivul ar fi refugiat undeva în Yemen printre membrii tribului său.

Pe lunga listă stabilită de occidentali şi în particular de FBI cu persoanele cele mai periculoase din al-Qaida mai figurează un comorian, şef al ramurii est-africane a reţelei al-Qaida, un cetăţean american convertit la islam, un imam kuweitian dar şi un libian, fost refugiat politic în Marea Britanie, bănuit că ar fi participat la o serie de atacuri în Africa anilor 90.

Trebuie precizat că pentru Ben Laden şi al-Qaida, lumea întreagă este un câmp de luptă. În general însă ţintele sale sunt americane. Astfel, pe 26 februarie 1993 are loc primul atentat cu explozibil împotriva celor douà turnuri gemene World Trade Center din New York. Un atac pus pe seama organizaţiei al-Qaida şi soldat cu 6 morţi şi peste o mie de răniţi. Opt ani mai târziu, aceiaşi zgârzie-nori mitici din Manhattan sunt ţinta unor avioane sinucigaşe deturnate de oamenii lui ben-Laden. Împreună cu alte două aparate prăbuşite pe Pentagon şi în Pennsylvania, atacurile din 11 septembrie fac circa trei mii de morţi şi dispăruţi.

Între aceste două atacuri, al-Qaida va mai lovi interese americane: la Riad în Arabia Saudită, 5 soldaţi americani sunt ucişi în 95. Un an mai târziu, tot în Arabia Saudită sunt omorâţi 19 soldaţi americani staţionaţi acolo. Atentatele împotriva ambasadelor americane din Kenya şi Tanzania în 1998 fac 224 de morţi din care 12 americani. În octombrie 2000, 17 infanterişti marini sunt ucişi în portul Aden din Yemen, ţinta atacului terorist fiind vasul american de război USS Cole.

După atacurile din 11 septembrie, victimele atacurilor teroriste se "internaţionalizeazà". În 2002, la Djerba în Tunisia, mor 14 turişti germani şi la Bali în acelaşi an, 202 oameni, în majoritate turişti străini, sunt ucişi într-o discotecă. Atacuri similare comise împotriva unor interese britanice şi a unei sinagogi din Istanbul fac peste 60 de morţi în 2003. Un an mai târziu, în 11 martie 2004, ţinta teroriştilor al-Qaida sunt trenurile spaniole.

Seria de explozii de la Madrid face 191 de victime si douà mii de răniţi. În iulie 2005, transporturile în comun din Londra sunt ţinta al-Qaida. 56 de morţi vor fi recenzaţi în metroul şi autobuzele capitalei britanice. Trei săptămâni mai târziu, atacurile se concentrează pe staţiunea balneară Sharm-el-Sheikh din Egipt, foarte frecventată de străini. Bilanţul este de aproape 70 de morţi. Lista enumerată până acum este departe de a fi exhaustivà - am lăsat deoparte de exemplu sutele de morţi atribuite atacurilor al-Qaida din Irak, Pakistan sau Yemen.

Există însă şi proiecte nereuşite de al-Qaida. Aşa spre exemplu, după modelul celor comise pe 11 septembrie 2001, locotenenţii lui ben-Laden au plănuit să atace aeroportul Heathrow din Londra. Planul, destul de avansat în iulie 2002, prevedea deturnarea unui avion în momentul decolajului şi prăbuşirea sa chiar deasupra aeroportului din capitala Marii Britanii.

Informaţii obţinute în urma interogării deţinuţilor de la baza Guantanamo şi făcute publice recent de siteul WikiLeaks arată că teroriştii se gândeau să atace chiar submarine americane sau să comită atacuri chimice. Tot pe lista ţintelor teroriştilor figura cel mai înalt zgârie-nori din California, cunoscutul Library Tower din Los Angeles dar şi cartierele generale CIA şi FBI. Pe plan internaţional, atacurile plănuite dar nerealizate de al-Qaida prevedeau ţinte precum canalul Panama şi ţări ca Thailadna, Singapore şi Indonezia.

Ce se va întâmpla de acum încolo? O să asistăm la o criză de succesiune în fruntea reţelei al-Qaida? Cine o să preia conducerea organizaţiei teroriste?

Analiştii estimează într-adevăr că al-Qaida va cunoaşte o criză după moartea şefului ei istoric. "Osama ben-Laden era un simbol şi nicio altă personalitate din jurul său nu are carisma sa. În plus, specialiştii afirmă că de exemplu numărul doi al reţelei, egipteanul al-Zawahiri, nu ar fi unanim apreciat de membrii nebuloasei teroriste. În plus, niciun saudit din reţea nu ar accepta să fie condus de un egiptean.

Dar în fapt, relativizează un alt comentator specializat citat de agenţiile de presă, "ce mai contează cine o să fie în locul lui ben-Laden. Al-Qaida se transformase oricum în ultimii ani dintr-o reţea cu structură piramidală într-o multitudine de reţele locale care nu mai avea nicio legătură operaţională cu ben-Laden.

Fondatorul organizaţiei nu mai avea decât un rol de ghid spiritual". Şefii militari sau politici sunt răspândiţi mai departe pe tot mapamondul, unii analişti estimând chiar că aceste reţele locale ar putea exploata evenimentele din lumea arabo-musulmană - Libia, Yemen sau Siria - pentru a lua un nou start bazându-se pe revendicările populare.