Oslo - decernarea premiul Nobel pentru pace

Pe timp de criză şi în context de moral scăzut, un premiu de acest calibru este, fără îndoială, bine venit. Iar ceremonia va fi o ocazie pentru europeni de a-şi aminti că Uniunea Europeană, în ciuda dificultăţilor prin care trece în acest moment, s-a născut dintr-o dorinţă comună a tututor europenilor de a nu mai repeta experienţa dezastrelor din secolului trecut, mai precis a celor două războaie mondiale care au însîngerat bătrînul continent cît şi întreaga planetă. Construcţia europeană se doreşte în mod natural şi un edificiu de prezervare a păcii, chiar dacă, pentru moment, întrucît nu a reuşit să conserve bunăstarea şi sănătatea economică, au apărut noi conflicte. Acest premiu îi este decernat Europei într-un moment cînd s-au accentuat tensiunile dintre ţările din nord şi ţările din sud, într-un moment cînd europenii n-au reuşit, de exemplu, să se înţeleagă asupra bugetului şi nici măcar în privinţa primirii la ONU a statului palestinian. Simptomatic este şi faptul că unii lideri europeni au refuzat să participe la ceremonie, precum primul ministru britanic David Cameron sau peşedintele ceh Vaclav Klaus. Chiar şi unitatea de faţadă a Uniunii Europene este astăzi greu de salvat, arată un comentator al Agenţiei France Presse. Ca să nu mai spunem că acest premiu este decernat într-o ţară, Norvegia, care refuză să intre în Uniunea Europeană. Norvegienii au respins acest scenariu în cursul a două referendumuri, organizate în 1972 şi 1994... Pe acest fond, însă, preşedintele în exerciţiu al Uniunii, Herman Van Rompuy, preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, şi preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, desemnaţi să primească în numele Uniunii Europene acest premiu, se declară totuşi optimişti şi afirmă că  Europa va ieşi întărită din criză. In ce priveşte suma de 925 000 de euro cu care este dotat Premiu Nobel pentru Pace, ea va fi vărsată în profitul copiilor care sunt victime ale conflictelor armate.