Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Portret Laurent Gbagbo

coasta-fildes.jpg

Laurent Gbagbo

După îndelungi lupte, ex-preşedintele Coastei de Fildeş, Laurent Gbagbo, cel care de 5 luni refuză să-şi părăsească postul de preşedinte pentru a lăsa locul învingătorului de la scrutinul din octombrie anul trecut, a fost arestat de forţele speciale franceze şi dat pe mâinile opoziţiei. În răstimp de 11 ani câţi a petrecut în fruntea Coastei de Fildeş - primul producător mondial de cacao - Laurent Gbagbo şi-a clădit puterea şi reţelele jucând rând pe rând cartea naţionalismului apoi pe cea a marxismului. Un portret de Vasile Damian.

Lovitură de teatru la Abidjan. După îndelungi lupte, ex-preşedintele Coastei de Fildeş, Laurent Gbagbo, cel care de 5 luni refuză să-şi părăsească postul de preşedinte pentru a lăsa locul învingătorului de la scrutinul din octombrie anul trecut, a fost arestat de forţele speciale franceze şi dat pe mâinile opoziţiei. "Gbagbo este sănătos şi va fi deferit justiţiei pentru a fi judecat pentru crimele comise" a declarat abasadorul Coastei de Fildeş pe lângă ONU. Coşmarul s-a terminat pentru ţara noastră, a mai declarat diplomatul african. De partea ei, Franţa, fosta putere colonială, e de părere că această aerstare va aduce pacea Coastei de Fildeş.

În răstimp de 11 ani câţi a petrecut în fruntea Coastei de Fildeş - primul producător mondial de cacao - Laurent Gbagbo şi-a clădit puterea şi reţelele jucând rând pe rând cartea naţionalismului apoi pe cea a marxismului. Născut în 1945 şi de etnie Bété - bazată în partea cea mai bogată a ţării - Gbagbo a devenit cunoscut odată ce s-a impus drept "opozantul istoric" al fostului preşedinte Félix Houphouet-Boigny, cel care a condus ţara din 1960 până la moartea sa în 1993. Deţinut într-un lagăr militar timp de 2 ani între 1971 şi 1973, acest radical marxist s-a refugiat apoi în Franţa în perioada 1982-1988.

Reîntors în ţară, începe să militeze pentru multipartism şi graţie presiunii pe care o exercită partizanii săi în stradă, obţine organizarea primului scrutin prezidenţial pluralist în 1990. Cu toate că este învins, va ieşi cu o aură indelebilă, Gbagbo devine singurul care a avut curajul să-l înfrunte pe printele independenţei ţării.

Un deceniu mai târziu - în 2000 - e din nou candidat şi de data asta, în faţa regimului militar pucist, reuşeşte să se impună promiţând o constituţie civilă pentru Coasta de Fildeş. Calmul va fi însă relativ şi de scurtă durată. În septembrie 2002 militarii încearcă să-l răstoarne, lovitura de stat eşuează dar divizează ţara în două.

Războiul civil de scurtă durată deschide apoi lunga paranteză a unei crize politice ce părea interminabilă. În acest răstimp, Laurent Gbagbo va miza pe cartea patriotismului, atacând mai întâi verbal Franţa, fosta putere colonială, apoi în 2004 soldaţi francezi aflaţi la Abidjan. Riposta Parisului este fulgerătoare, aviaţia ţării africane fiind distrusă într-o noapte de bombarmadente.

Confruntată cu furia localnicilor, importanta colonie de francezi de la faţa locului este parţial evacuată. În campania electorală pentru alegerile de anul trecut, ex-preşedintele va agita din nou cartea naţionalistă şi patriotică. Adversarii săi sunt acuzaţi că sunt la ordinele fostei puteri coloniale. O putere care iată astăzi, după săptămâni de incertitudini, masacre, negocieri în culise şi lovituri de teatru, reuşeşte să-l captureze pe cel care se visa probabil preşedinte pe veci.

Misiunea succesorului său Allassane Ouattara, recunoscut de întreaga comunitate internaţională, nu înseamnă că va fi mai uşoară de acum încolo. Greul de abia începe printr-o tentativă de a reunifica diversele şi multiplele etnii din ţară.