Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Predoiu respinge declaraţiile Olandei privind statul de drept

predoiu-respinge-declaratiile-olandei-privind-statul.jpg

Cătălin Predoiu vrea lămuriri din partea Olandei, privind statul de drept din România.

Se face confuzie evidentă între noţiunea de stat de drept şi reforma justiţiei, spune ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, care s-a referit marţi, 7 iunie, la afirmaţiile unui diplomat olandez. Olanda contestă existenţa statului de drept în România. Acest lucru s-a petrecut săptămâna trecută la Bruxelles, în cadrul unei reuniuni a ambasadorilor UE, după cum au indicat surse comunitare pentru RFI.

Cătălin Predoiu vrea să clarifice în primul rând contextul acestor declaraţii. "Cea mai recentă a fost făcută de un consilier al Reprezentanţei Permanente a Olandei la Bruxelles, la UE, în cadrul COREPER 2, care a luat în discuţie concluziile privind completarea proceselor de evaluare ale României şi Bulgariei din perspectiva programului Schengen", spune ministrul Justiţiei.

În opinia sa, contextul acestei discuţii a fost favorabil României şi Bulgariei, "chiar diplomatul olandez menţionând faptul că apreciază eforturile României şi Bulgariei în cadrul programului Schengen".

"Diplomatul olandez a introdus însă în discuţie «stat de drept deficitar» în cele două state membre, precum şi existenţa Mecanismului de Cooperare şi Verificare, factor care în opinia diplomatului olandez ar fi de natură să favorizeze o decizie politică de amânare a aderării la Schengen", declară Cătălin Predoiu.

"Se face o confuzie evidentă între noţiunea de stat de drept şi reforma justiţiei. Reforma justiţiei este în curs tocmai pentru consolidarea statului de drept. Este vorba de două lucruri diferite", explică ministrul Justiţiei.

 

Ambasadorul Olandei, invitat la Ministerul Justiţiei

 

Ministrul Justiţiei a avut o discuţie telefonică marţi dimineaţă cu ambasadoarea Olandei la Bucureşti, Tanya van Gool, pe care a invitat-o la minister, pentru o discuţie pe această temă.

Olanda contestă existenţa statului de drept în România. Acest lucru s-a petrecut săptămâna trecută la Bruxelles, în cadrul unei reuniuni a ambasadorilor UE, după cum au indicat surse comunitare pentru RFI.

La acea reuniune s-a discutat despre poziţia statelor membre privind aderarea Romaniei şi Bulgariei la Spaţiul Schengen, care urmează să fie discutată joi în cadrul unui consiliu JAI (Justiţie şi Afaceri Interne). Cu această ocazie, ambasadorul olandez la UE a spus că există în continuare mari probleme legate de reforma justiţiei în România şi că, prin urmare, Olanda nu crede că România este un "stat de drept".

În cadrul întâlnirii s-au discutat concluziile care urmează să fie adoptate joi, la consiliul JAI. Potrivit informaţiilor obţinute de RFI, în proiectul documentului final se confirmă gradul bun de pregătire tehnică al României şi al Bulgariei pentru aderarea la Spaţiul Schengen.

De asemenea, documentul prevede ca în septembrie, miniştrii europeni de Interne să se aplece din nou asupra acestui dosar.

Franţa, Germania şi Finlanda, ţări cunoscute pentru atitudinea lor critică faţă de aderarea României şi Bulgariei la Shengen nu au ridicat obiecţii asupra formulărilor din proiectul de concluzii. Olanda în schimb a fost singura care a indicat că ar putea bloca adoptarea acestui text.

Haga nu doreşte ca luna septembrie să fie menţionată drept momentul posibil la care miniştrii vor decide data aderării României şi a Bulgariei la Spaţiul Schengen.