Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Premieră la Strasbourg: PE se exprimă asupra reformei agriculturii UE

premiera-strasbourg-exprima-reformei-agriculturii-ue.jpg

Comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş (Foto: Reuters/Eric Vidal)

Cea mai robustă politică a UE (50 de miliarde de euro pe an) este pe cale de a fi reformată, pentru a deveni mai eficientă, mai echitabilă şi mai ecologică. Deputaţii europeni sunt în plină efervescenţă: ei votează miercuri la Strasbourg, pentru prima dată, poziţia Parlamentului European privind Politica Agricola Comună (PAC). În aprilie, negocierile cu statele membre UE şi Comisia Europeană vor începe, pentru ca reforma să fie aprobată în luna iunie.

Corespondenta RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan

Parlamentul părea să fie principalul aliat al unei propuneri ambiţioase de reformă elaborate de Comisia Europeană. Asupra unui număr de puncte cheie, cele două instituţii nu mai sunt însă total pe aceeaşi lungime de undă.

Ele sunt totuşi de acord asupra obiectivelor reformei. Plafonarea, ecologia, echitatea sunt noţiuni pe care nu le mai pune nimeni sub semnul întrebării. Metodele rămân însă în discuţie.

 

Principiile şi obiectivele reformei

 

Cele expuse mai sus sunt liniile directoare ale unei reforme care ar intra în vigoare în 2014 pentru şapte ani. Reforma vizează şi ajungerea la o convergenţă de plăţi, mai ales între estul şi vestul european, întrucât fermierii estici primesc în continuare subvenţii directe prea mici.

Dacian Cioloş, comisarul european al Agriculturii a propus o reformă echitabilă, aceea care, între altele, plafonează veniturile mai mari de 300 de mii de euro pe an. Parlamentul vrea însă ca organizaţiile agricole şi marile exploatări să nu fie vizate de această măsură.

La îndemnul Parlamentului European, Cioloş a propus şi ca 30% din subvenţiile directe pentru fermierii UE să fie legate de practicile lor ecologice: culturi variate (minim trei), menţinerea unei arii ecologice şi perenizarea păşunilor.

Iată însă că unii deputaţi europeni revin asupra ideii şi în raportul care va fi votat acum, se cere ca unele arii cultivate să fie scutite de această obligaţie. Ei mai cer ca diversificarea culturilor să se facă din fermele care deţin peste zece hectare şi ca două culturi să fie plantate în fermele care deţin între zece şi 30 de hectare.

Dacian Cioloş, prezent marţi, 12 martie, la dezbaterea premergătoare votului, a explicat că poate fi de acord cu măsuri ecologice alternative, dacă acestea sunt la fel de eficiente, dacă sunt simple şi dacă sunt implicaţi toţi agricultorii.

El a propus şi sancţiuni împotriva celor care nu respectă aceste norme ecologice, care să meargă dincolo de simpla pierdere a celor 30% din subvenţii directe, condiţionate de măsurile de mediu. Cioloş şi amicii săi de la Strasbourg sunt cu toţii de acord că măsurile de încurajare a instalării tinerilor în agricultură trebuie să devină obligatorii la nivel UE şi deci să fie menţionate în reformă. Pentru moment, statele membre sunt mai degrabă reticente la această idee.

 

Capitalele au viziuni diferite

 

Ce se poate face de fapt cu toată această reformă, atât de frumos expusă de Comsia Europeană şi de Parlamentul European? Statele membre, care au un cuvânt important de spus au făcut totul pentru a-i diminua importanţa.

În primul rând, noul buget de austeritate aprobat de capitale pe 7 februarie 2013 pentru 2014-2020 reduce fondurile PAC. Ele rămân totuşi robuste: aproximativ 363 de miliarde de euro, din care 277,85 sunt destinate subvenţiilor directe pentru fermierii europeni. Restul este alocat dezvoltării rurale.

Statele membre ridică apoi diferite obiecţii privind filozofia reformei. Subvenţiile directe (gândite de Cioloş în logica unor straturi care ţin de un preţ de bază, la care se adaugă prima ecologică de 30% şi altele) au fost de la început considerate drept prea complicate.

Apoi, acel 30% legat de ecologie pune probleme unor capitale care vor să-l diminueze.

Dacian Cioloş a ţinut şi să dezmintă ideea conform căreia 80% din subvenţii merg către 15% dintre beneficiari. Plafonarea şi definiţia fermierului activ (care nu include, de exemplu, cluburile de golf şi pescuit, actuale beneficiare ale subvenţiilor) fac prin urmare parte din propunerea sa.

Statele membre nu au reţinut ideea ca fiind obligatorie, ea va fi aplicată doar de statele care o doresc, Olanda fiind până acum singura interesată. Comisia Europeană va redacta însă o listă comună a organizaţiilor care nu mai pot primi subvenţii PAC.

Tinerii fermieri nu fac nici ei obiectul interesului în capitale, care nu văd de ce ar acorda facilităţi de instalare în profesie. Multe state au invocat motivul că nu au tineri agricultori… "Poate ar trebui să vă întrebaţi de ce nu-i aveţi", le-a replicat Dacian Cioloş, în timpul unei dezbateri de anul trecut.

În fine, convergenţa subvenţiilor între estici şi vestici rămâne o discuţie interesantă. Cioloş a propus ca aceasta să aibă loc treptat, după 2014, cu o finalitate în 2019, când plăţile pentru un francez ar fi comparabile cu cele pentru un român. Ţările baltice sunt primele interesate, intrucât ele au subvenţiile cele mai joase.

Parlamentul European cere aici ca noile state membre să-şi păstreze actuala schemă de plată unică, simplificată până în 2020. Nu despre asta se vorbeşte şi în capitale. Statele membre au optat pentru o metodă prin care, câştigându-se timp, se economisesc nişte bani. Ele vor ca această echilibrare de subvenţii să se termine în 2020 şi într-un mod care face ca statele estice să câştige per total mai puţin decât s-a propus iniţial.

Statele membre UE întocmesc săptămâna viitoare o poziţie comună de negociere a reformei PAC pentru aşa-numitul "trialog" din aprilie cu Parlamentul European şi Comisia Europeană.

742