Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Presa de la Belgrad: România vrea să blocheze aderarea Serbiei la UE

ruminija.jpg

Tocmai când a apărut speranţa că şi în dialogul Belgrad-Priština au fost făcute progrese, apare în prim plan problema valahă

Cotidianul belgrădean Danas a publicat joi seară târziu ştirea surprinzătoare că Romania ar fi hotărâtă să blocheze candidatura Serbiei la Uniunea Europeană, din cauza problemei valahe. Acelaşi ziar precizează că schimbarea de poziţie a României va fi discutată probabil la nivelul grupului de prietenie a celor două parlamente. Oficial, nimeni nu comentează informaţia dată de cotidianul Danas.

Corespondentul RFI la Belgrad, Petar Tomic:

Radioul şi televiziunea au retransmis ştirea cu menţiunea că preşedintele României, Traian Băsescu, în vizita sa la Belgrad din luna noiembrie 2011 a dat asigurări că România nu condiţionează adoptarea Acordului de aderare a Serbiei la UE de rezolvarea unei „probleme sau a alteia, deci nici de rezolvarea problemei vlahilor”.

Petar Tomic: Tocmai când a apărut speranţa că şi în dialogul Belgrad-Priština au fost făcute progrese, apare în prim plan problema valahă

AscultăDownload

Aşadar, dacă este vorba de o schimbare de poziţie, ea cade într-un moment deosebit de dificil pentru viitorul Serbiei. Autorităţile de la Belgrad depun zilele acestea eforturi diplomatice uriaşe pentru dobândirea statutului de ţară candidată la Uniunea Europeană. Actuala conducere a pus problema integrării europene pe primul loc în programul său politic. La doar câteva luni înaintea alegerilor parlamentare, candidatura Serbiei la UE poate decide viitoarele alegeri.

După amânarea deciziei în decembrie anul trecut şi punerea unor noi condiţii legate de relaţiile cu Kosovo, forţele din Serbia care doresc restabilirea influienţei ruseşti în Balcani au prins aripi. Conducerea Serbiei încearcă să convingă Uniunea Europeană că integrarea reprezintă obiectivul ei primordial.

În acelaşi timp, se străduieşte să îndeplinească majoritatea din condiţiile puse în decembrie de Germania. Ministrul de Externe al Germaniei, Guido Westerwelle, a făcut joi seară la Belgrad o vizită surpriză. În convorbirea cu şeful diplomaţiei sârbe, Vuk Jeremic, Westerwelle a constatat că din decembrie şi până astăzi Serbia a înregistrat progrese, menţionând că Germania sprijină sincer integrarea Serbiei în Uniunea Europeană. El nu a precizat cum va vota Germania la următoare reuniune a Consiliului European, dar comentatorii de la Belgrad apreciază vizita ministrului german ca un semn pozitiv.

După trei zile de negocieri la Bruxelles, progrese au fost înregistrate şi în dialogul Belgrad- Priština. Din ştirile sosite până în prezent, se pare că Borislav Stefanovic şi Edita Tahiri au căzut de acord asupra modului de reprezentare internaţională asimetrică a Kosovo. Priština, sfătuită de Statele Unite mult timp, a ţinut morţiş ca la subsolul plăcuţei din faţa delegaţiei kosovare la reuniunile internaţionale să fie menţionată şi Declaraţia privind independenţa Kosovei. Până la urmă, a fost acceptată pozţia Belgradului ca menţiunea de la subsol să includă Rezoluţia 1244 care garantează statalitatea Sebiei în Kosovo şi sentinţa Curţii de Justiţie de la Haga din urmă cu doi ani în care se spune că independenţa Kosovei nu este împotriva dreptului internaţional. Acordul de vineri de la Bruxelles a fost salutat şi de d-na Catherine Ashton şi de comisarul pentru extinderea Uniunii Europene, Stefan Füle.

Şi tocmai când a apărut speranţa că şi în dialogul Belgrad-Priština au fost făcute progrese, apare în prim plan problema valahă. Culmea este că naţionaliştii sârbi şi mai ales partidul fostului premier Vojislav Kostunica deja de mai mult timp afirmă că Serbia nu este bine venită în Uniunea Europeană şi că în drumul spre Europa i se vor pune mereu noi şi noi obstacole. Ridicarea problemei valahe în aceste împrejurări pentru a face presiune asupra Belgradului să înceapă să rezolve problema dureroasă a românilor din Timoc până la urmă poate fi contraproductivă.