Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Problema romilor, în atenţia Executivului de la Paris

premier.jpg

Problema romilor, în atenţia Executivului de la Paris

În Franţa, problema romilor revine în actualitate după ce în cursul lunii august au fost evacuate mai multe tabere instalate în mod ilegal, ceea ce a provocat noi dezbateri şi polemici. Guvernul francez pare decis însă să găsească soluţii adecvate, problema figurînd pe ordinea de zi a unui reuniuni ministeriale consacrată acestei teme, miercuri 22 august.  

 

Ceva, ceva pare să se deblocheze în privinţa acestui dosar complicat şi delicat. Complicat din punct de vedere practic pentru că romii de pe teritoriul Franţei, provenind în special din România şi Bulgaria, sunt în număr de aproximativ 15 000 şi trăiesc în condiţii deplorabile. Dosarul este delicat pentru că din punct de vedere politic el este exploziv, orice declaraţie imprudentă îi poate aduce respectivului responsabil acuzaţia de rasism.

Despre Nicolas Sarkozy, preşedintele care l-a precedat pe François Hollande, se spune deja că ar fi comis poate cea mai mare greşeală politică prin “stigmatizarea” romilor. O minoritate pe care Bruxelles-ul o protejează cu fermitate, dovadă că miercuri 22 augusdt Comisia Europeană i-a adresat Franţei un mesaj cerîndu-i să ia măsuri concrete şi să aloce mijloace financiare precise în vederea ameliorării situaţiei romilor.

Premierul francez Jean-Marc Ayrault are deja o idee şi s-a declarat favorabil anulării măsurilor tranzitorii adoptate de Uniunea Europeană la ora la care România şi Bulgaria erau integrate. Măsuri care limitează de fapt accesul romilor la piaţa muncii, ori, spun unii comentatori, dacă romilor li s-ar putea oferi de lucru pe teritoriul Franţei şi şansa lor de integrare socială ar creşte. Intr-un articol publicat de ziarul LE MONDE se arată că Austria, Germania, Olanda, Luxemburgul şi belgia aplică încă aceste măsuri tranzitorii, dar alte ţări precum Italia şi Spania le-au ridicat.

Rămîne care Parisul să studieze acum rezultatele obţinute în aceste ţări unde romii au putut lucra în special în domeniul agricol, la cules de căpşuni, de fructe sau de struguri. Autorul articolului din LE MONDE se întreabă însă ce se întîmplă cu aceşti oameni după încheierea sezonului de recoltare, pentru că se ştie că romii nu fac parte din categoria mîinii de lucru calificate. Există deci temerea că ridicarea măsurilor tranzitorii nu vor provoca nici un miracol pentru familiile de romi români sau bulgari aflate în Franţa, deşi probabil cei mai “descurcăreţi” dintre ei (cum scrie LE MONDE) vor profita de noile oportunităţi.

Aş mai adăuga la acest capitol că toată presa franceză publică astăzi reportaje şi analize legate de romi, salutînd oarecum bunele intenţii ale socialiştilor de a imagina o nouă politică în privinţa lor. Chiar şi cotidianul de dreapta LE FIGARO recunoaşte că măsurile adoptate în cei cinci ani cît s-a aflat la putere Nicolas Sarkozy au fost un eşec.

In 2010, scrie LE FIGARO, Franţa a cheltuit 18 milioane de euro pentru reptrierea voluntară a romilor... Oare n-ar fi fost însă mai eficienţi aceşti bani dacă ar fi fost investiţi în programe concrete de integrare? Iată o întrebare care rămîne în suspensie, formulată de altfel chiar de autorităţile de la Bucureşti. Marea problemă nu pare să fie însă aceea a banilor, ci a iniţiativelor, pentru că, aşa cum arată şi Mirel Bran în LE MONDE, Europa a rezervat României, între 2007 şi 2013, 32 de milioane de euro în favoarea romilor, dar Bucureştiul nu a fost capabil să propună proiecte credibile.

In unele publicaţii, precum cotidianul popular Aujourd’hui, sunt evocate şi motivele pentru care autorităţile franceze procedează la evacuarea unor tabere ilegale. In general, aceste tabere devin, datorită lipsei de igienă şi a condiţiilor precare de viaţă, o “problemă” pentru comunele limitrofe. De altfel locuitorii acestor comune sunt primii care depun plîngeri, din motive sanitare dar şi din altele legate de delicvenţă sau de apariţia, în jurul acestor tabere, a unor reţele de prostituţie.   

Cotidianul catolic LA CROIX consideră că dacă ar exista ceva mai multă voinţă soluţiile ar da rezultate. Ziarul publică un substanţial dosar intitulat “Cum trebuie integraţi romii”. Sunt enumerate în context condiţiile care ar trebui respectate: să li se dea romilor locuinţe adaptate, să li se ofere de lucru, să fie şcolarizaţi copiii acestora, să fie adoptat un veritabil plan sanitar în favoarea lor... Toate aceste intenţii bune fac cinste ziarului catolic, iar responsabilii politici francezi le cunosc pe de rost.

Marea întrebare pe care şi-o pun însă ei, politicienii occidentali, în secret, pentru că nu este corectă din punct de vedere politic, rămîne alta. Si ea este legată de capacitatea ţărilor lor de a primi pe teritoriul lor “mizeria lumii”, ca să folosesc o expresie mai veche a unui socialist, Michel Rocard. Numărul romilor din Europa este evaluat la 12 milioane de persoane, iar marea lor majoritate se află într-o stare de precaritate.

Tările occidentale se tem, deci, să dea imaginea unei generozităţi excesive, pentru a nu deveni un El Dorado pentru săracii lumii. De unde şi ideea care se impune pînă la urmă după fiecare dezbatere în jurul acestui dosar, şi anume că problema rămîne una europeană şi că adevăratele soluţii se află în ameliorarea condiţiilor oferite romilor în ţările lor de origine.