Provocările externe ale viitorului locatar de la Casa Albă

Ordinul lui Barack Obama a fost clar şi scurt: armata trebuie să pregătească o strategie de încadrare în noul plafon de cheltuieli, dar fără să îi fie afectată capacitatea operaţională. La puţin timp după decizie, adică în februarie 2012, generalul Martin Dempsey, şeful Statului Major al armatei americane, avertiza că bugetul actual abia este suficient pentru a pune în aplicare strategia Statelor Unite pentru apărarea naţională.

Ministrul Apărării, Leon Panetta şi generalul Dempsey spuneau că reducerea bugetului militar va produce mari probleme armatei şi securităţii naţionale. Numai că nu a fost loc de negocieri, pentru că întotdeauna e loc şi de mai rău. Adică peste puţin timp intră în vigoare un aşa numit “sistem de sechestru”, care înseamnă o altă reducere, de 500 de miliarde de dolari.

Este posibil totuşi ca actualul preşedinte şi Congresul să intervină şi să înlăture sechestrul după alegeri. E adevărat că şi Casa Albă şi Congresul pot alege să lase ca această decizie să fie rezolvată de viitorul preşedinte.

Pericolul nuclear iranian

Provocările pentru armata americană se arată mari, în condiţiile în care Iranul, ţară considerată de către Ministerul american de Externe a fi principalul furnizor de terorism la nivel mondial, îşi îmbunătăţeşte continuu capacitatea de a construi arme nucleare. Pentru a ajunge să deţină un dispozitiv nuclear, orice ţară, inclusiv Iranul are nevoie de două lucruri: material nuclear şi componente pentru o bombă atomică.

Ceea ce îi preocupă pe americani este faptul că Iranul a făcut progrese mari în ultimii patru ani. Diplomaţia administraţiei Obama şi sancţiunile economice au eşuat în a împiedica Iranul să încalce obligaţiile internaţionale şi să îşi sporească rezervele de material nuclear. În timp ce în ianuarie 2009 Iranul avea aproximativ o mie de kilograme de uraniu îmbogăţit cu o puritate de 3,5%, Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică a raportat în august 2012 că Iranul deţine aproape şapte tone de uraniu îmbogăţit, de ajuns pentru cinci arme nucleare.

Reacţie nucleară în lanţ

Iranul a avansat mult în domeniul cercetării nucleare de-a lungul ultimilor patru ani, iar estimările internaţionale arată că ţara este capabilă să înceapă o reacţie nucleară în lanţ. Analiştii militari sunt de părere că în cazul în care Iranul obţine arme nucleare, Teheranul va porni, cu siguranţă, o competiţie care va destabiliza tot Orientul Mijlociu şi va pune în pericol securitatea Statelor Unite şi a partenerilor săi regionali. Oricine va ocupa poziţia de la Casa Albă din ianuarie 2013 va trebui să se decidă rapid dacă va folosi mai multă diplomaţie şi noi sancţiuni economice sau dacă va alege o intervenţie militară.

De asemenea, viitorul preşedinte al Statelor Unite va fi confruntat cu ameninţarea terorismului, la modul general. Astfel, rămân de actualitate şi motiv de îngrijorare ameninţările venite din partea Al-Qaeda, dar şi cele venite de la alte organizaţii considerate teroriste. Nu trebuie uitat nici rolul Statelor Unite în Afganistan, Washingtonul fiind nevoit să pună la punct o strategie, care să dea asigurări că Afganistanul post-talibani nu este un stat în haos şi un refugiu pentru terorişti.