Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Putin, curtat de Occident în problema siriană

putin.jpg

Putin, curtat de Occident în problema siriană. REUTERS/Mikhail Voskresensky

În condiţii de autism politic total, în timp ce continuă să bombardeze civili, să reprime opoziţia şi să terorieze o întreagă populaţie, regimul de la Damasc declară că va continua şi “reformele”.  De partea lor, occidentalii mizează acum, după realegerea lui Vladimir Putin în funcţia de preşedinte în Rusia, pe o schimbare a atitudinii Moscovei faţă de Bachar al-Assad.

Franţa va coopera cu Rusia pentru ca tragedia siriană să înceteze” declară primul ministru François Fillon într-un comunicat. Documentul a fost dat publicităţii după ce premierul francez i-a telefonat lui Vladimir Putin pentru a-l felicita în urma realegerii sale în postul suprem la Kremli.

În paralel, ministrul francez de externe, Alain Juppé, a lansat un apel în direcţia lui Putin pentru a-i spune, pe scurt, cam aşa: “acum, că au trecut alegerile, aşteptăm din partea Moscovei o modificare a politicii faţă de Siria”. O declaraţie de aceeaşi natură a făcut şi doamna Catherine Ashton, şefa diplomaţiei europene.

Nu este greu de ajuns la concluzia că europenii rămîn activi în cazul Siriei, continuînd să ajute opoziţia şi să exercite presiuni asupra regimului de la Damasc, dar ştiu că fără ajutorul Moscovei nu vor ajunge la nici un rezultat concret.

În ciuda multor dezertări, Bachar Al-Assad dispune încă de o armată de 500 de mii de soldaţi cu care este capabil să transforme în praf şi pulbere fiecare cartier, fiecare oraş şi fiecare sat care rezistă în Siria.

Merită însă amintită o analiză făcută de fostul ambasador britanic în Siria, Simon Collis. El consideră că regimul Assad este asemenea unui “arbore ros din interior”, asemenea unui “baraj care se fisurează”.

 Într-un interviu acordat revistei Times el mai afirmă că regimul de la Damasc riscă să se prăbuşească pînă la sfîrşitul anului sau chiar mai devreme.

Pe fondul prăbuşirii economiei siriene, mai spune el, precum şi al faptului că sirienilor nu le mai este frică, la fel ca înainte, de serviciile secrete, regimul ar putea face implozie...

Chiar şi mulţi dintre cei care mai susţin acest regim îşi dau seama că el este condamnat practic şi se gîndesc cum să facă să nu fie înghiţiţi odată cu prăbuşirea sa.

Problema este că durata de viaţă, chiar şi limitată, a acestui regim înseamnă în continuare pierderea a mii de vieţi omeneşti.

Filozoful francez Bernard Henry-Lévy, unul din artizanii intervenţiei franceze şi occidentale în Libia, publică un articol inflamat în ultimul număr al revistei Le Point şi cere ca Occidenul să intervină imediat (“acum” spune el) în Siria.

Dacă Bachar al-Assad cîştigă această bătălie, mai spune Bernard Henry-Lévy, axa şiită Damasc-Teheran va ieşi de fapt victorioasă, iar pacea lumii va fi în pericol. Ca să nu mai spunem că Occidentul, rămînînd pasiv, se expune unui dezastru moral...

În prezent mai multe iniţiative au loc în vederea obţinerii măcar a unei încetări a focului în Siria. Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, Kofi Anan, îşi începe un turneu regional pentru a discuta despre Siria.

Cheile succesului său se află însă în mîna ruşilor”, spun Occidentalii. Rusia şi China şi-au trimis la rîndul lor emisari în zonă iar la Cairo se întîlnesc miniştrii de externe ai monarhiilor din Golf cu omologul lor rus.

 
Matei Vişniec: Putin, curtat de Occident în problema siriană