Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Raport al Forumului Constituţional

constitutia-romaniei-68602500.jpg

Raport al Forumului Constituţional

Forumul Constituţional - comisia care a centralizat rezultatul dezbaterilor cu privire la modificarea legii fundamentale - a trimis Parlamentului raportul final. Documentul conţine şi propuneri contradictorii, avertizează experţii, explicând că ideile reflectă starea de spirit a societăţii româneşti şi nivelul de informare a cetăţenilor cu privire la acest subiect.

Preşedintele Forumului constituţional, Cristian Pârvulescu, a explicat că raportul prezentat marţi este rezultatul unui proces de consultare început în luna martie. A fost vorba de 49 de întâlniri publice pe această temă, desfăşurate în Bucureşti şi în mai multe oraşe din ţară pe cele trei axe - teritorială, tematică, academică.

E un raport bogat, cuprinde 400 de propuneri – în nu mai puţin de 7.000 de alineate. Documentul e structurat pe câteva capitole, respectiv un capitol de prezentare şi câteva de analiză a propunerilor făcute.

Cel mai consistent dintre capitole, care conţine foarte multe propuneri de modificare a unor articole, se referă la principiile generale, la drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale.

Un alt capitol priveşte organizarea şi echilibrarea relaţiilor dintre Parlament, preşedinte şi Guvern, alt capitol reuneşte propunerile privind descentralizarea, regionalizarea şi reforma instituţională, şi – în fine – altul priveşte organizarea sistemului juridic, economia sau redefinirea şi echilibrarea rolului şi a funcţionării Curţii Constituţionale.

Cele mai aprinse discuţii le-a starnit statutul – după cum declara acum câteva zile Cristian Pârvulescu. Au avut loc mai multe întâlniri cu reprezentanţi ai magistraţilor, judecători sau procurori, în contextul în care există propuneri care vizează fie trecerea procurorilor în rândul funcţionarilor publici fie definirea lor ca magistraţi speciali.

Pe de altă parte, coordonatorul executiv al Forumului constituţional, Todor Arpad, a precizat că există o preocupare pentru clarificarea Constituţiei, astfel încât viitoarele conflicte să fie rezolvate în mod predictibil.

"Nimeni nu se aşteaptă ca aceste conflicte să dispară, dar se vrea un traseu mult mai clar", a explicat el.

În acest moment, Forumul Constituţional – constituit în februarie, prin decizia Uniunii Social Liberale – şi-a încheiat principala misiune. Acest raport va fi baza de lucru a comisiei pentru revizuirea constituţiei, conduse de liderul PNL Crin Antonescu.

USL doreste ca în toamna acestui an să se fie finalizat proiectul de modificare a legii fundamentale, pentru a fi supus referendumului national.

Propuneri USL:

  • Partidul care a obţinut în urma alegerilor parlamentare cel mai mare număr de mandate îi va putea propune preşedintelui persoana nominalizată pentru poziţia de prim-ministru, urmând ca şeful statului să facă oficial nominalizarea premierului.

  • În situaţia în care premierul desemnat nu obţine în Parlament votul necesar pentru învestirea Guvernului, preşedintele va face o altă desemnare a premierului la propunerea partidului de pe locul al doilea.

  • Menţinerea sintagmei de partid, şi nu de alianţă, în ceea ce priveşte mecanismul de desemnare a premierului.

  • Introducerea noţiunii de moţiune constructivă, prin care, la momentul demiterii unui Guvern, este nominalizat automat cel care ar urma să-i ia locul.

  • Moţiunile simple prin care se cere demiterea unui ministru vor fi supuse votului în plenul celor două Camere ale Parlamentului, iar în cazul adoptării ministrul va fi demis.

  • Noua Constituţie va include pentru prima dată noţiunea de "comunităţi locale", cu drepturi extinse, care va cuprinde inclusiv regiunile.

  • Senatul, cameră superioară a Parlamentului, va avea un rol decizional privind legislaţia de dezvoltare a comunităţilor.

  • Mandatul prezidenţial va fi exercitat pe o perioadă de patru ani, nu de cinci ani ca în prezent, iar alegerile, inclusiv cele parlamentare, nu vor mai fi organizate iarna.

  • Mandatul preşedintelui va fi de patru ani, la fel ca şi cel al Parlamentului, însă data alegerilor ar urma să fie decalată.

Politologul Raluca Alexandrescu in dialog cu Andreea Orosz
749