Retragerea NATO din Afganistan: cât de uniţi sint aliaţii?

Corespondentul RFI la Bruxelles, MIhaela Gherghişan

Miercuri, la Bruxelles, miniştrii de externe şi cei ai apărării din ţările NATO se consultă privind această strategie care va trebui adoptată într-o lună, la summit-ul Alianţei de la Chicago. Un singur mesaj ar vrea NATO să fie reţinut acum : aliaţii sint uniţi şi retragerea se va petrece cu bine…

Retragerea din Afganistan ca şi rolul pe care îl va juca NATO mai apoi în această regiune nu sint deloc subiecte de consens. Aliaţii sint uniţi, ei vorbesc de multă vreme despre o retragere probabilă şi apoi sigură în 2014 dar iată că Franţa anunţa în februarie că se va retrage de fapt cu un an mai devreme.

Şi atunci şi acum NATO a încercat să minimalizeze acest anunţ, dar e limpede că el a dezbinat Alianţa.

De fapt această decizie franceză a forţat mâna reponsabililor NATO de la Bruxelles să deschidă oficial dezbaterea despre calendarului de retragere. Secretarul general NATO Anders Fogh Rasmussen a deschis discuţia mai clar pentru prima dată în prezenţa preşedintelui Traian Basescu în data de 1 martie, aici la Bruxelles.

Iar dacă în Franţa alegerile prezindenţiale sint câştigate de Fraçois Hollande, atunci cele peste 3000 de trupe franceze se vor întoarce acasă chiar anul acesta, iata un element de stres în plus pentru planificatori.

Iar alte surprize vin de la ţările participante la operaţiunea din Afganistan care nu sint membre NATO. Australia a anunţat miercuri dimineaţă că-şi va retrage tot în 2013 cei 1550 de soldaţi aflaţi acum în Afganistan. Şi acest anunţ a fost minimalizat la Bruxelles…

Şi toate acestea înainte chiar ca administraţia americană să fi avut ocazia să-şi dezvăluie planurile pentru după 2014, ceea ce va face la summitul de la Chicago. La acest summit va fi transmis un mesaj opiniei publice: ieşim din Afganistan după zece ani de luptă aprigă şi lăsăm în spatele nostru trupe autohtone bine antrenate.

În ciuda pierderilor importante umane suferite de NATO în toţi aceşti ani şi a problemelor imense de securitate care persistă după 10 ani, SUA şi oficialii NATO îşi închipuie că mesajul va fi credibil şi că el mai interesează pe cineva.

Administraţia americană şi secretarul general NATO Anders Fogh Rasmussen ne spun că de acum forţele afgane de securitate sint pregătite pentru a prelua ştafeta. Dar cât de adevărat este acest lucru ?

Atacul din 15 aprilie de la Kabul este cel care pune probleme aliaţilor şi opiniei publice. El a fost gestionat de trupele afgane dar NATO se afla în preajmă, spun unele surse NATO.

Unii aliaţi se întreabă : de ce un astfel de atac a apărut într-o zonă considerată sigură? Este Afganistanul pe cale să facă paşi înapoi în materie de securitate ? Insurgenţii câştigă teren ? Pot trupele afgane face faţă după 2014 ?

După atacul din 15 aprilie, preşedintele Hamid Karzai însuşi vorbea despre un eşec în sistemul de informaţii pentru afgani şi mai ales pentru NATO…

NATO recunoaşte că acţiunile insurgenţilor sint imprevizibile dar spune că acest lucru nu va modifica nici strategia faţă de Afganistan şi nici calendarul sau obiectivul. Acestea rămân aşa cum au fost ele decise la summitul Alianţei de la Lisabona în 2010, iată un nou mesaj de unitate trimis opiniei publice.

De aceea  formatul trupelor afgane care vor asigura din 2015 securitatea  întregului teritoriu afgan este şi el în discuţie  - la fel şi finanţarea necesară.

SUA a estimat această finanţare la 4 miliarde de dolari pe an după 2015 dar Franţa cel puţin se uită lung la această cifră şi spune că este prea devreme acum să putem cunoaşte ce necesităţi vor fi peste 3 ani, într-un cadru atât de schimbător.