Retrogradarea Franţei, motiv de dispute electorale

Unele medii de informare au prezentat pierderea gradului AAA într-o manieră atât de exaltată, de parcă Franţa ar fi fost scoasă pe plan internaţional la raport şi i s-ar fi retras public o stea de pe epoleţi, în condiţii extrem de umilitoare.

Şeful statului francez s-a referit de altfel, indirect, la acest aspect mediatic, afirmând că situaţia nou creată nu trebuie nici subestimată şi nici dramatizată excesiv.

Le Monde observă în editorialul său că în urmă cu exact un an, o astfel de ştire ar fi trecut neobservată, întrucât opinia publică nu ştia mai nimic despre agenţiile de notaţie şi la ce folosesc ele.

Din anturajul preşedintelui francez se afirmă că această pierdere a notei maxime nu face decât să demonstreze că Franţa are nevoie în continuare să-şi asume reforme importante şi uneori dificile.

Nicolas Sarkozy a anunţat că la sfârşitul lunii li se va adresa francezilor, pentru a propune noi reforme, după o consultare cu partenerii sociali, în vederea ieşirii din criză.

Opoziţia socialistă, în frunte cu François Hollande, candidat la prezidenţialele de peste trei luni, vede în această penalizare a Franţei dovada unui eşec politic, cel al preşedintelui Nicolas Sarkozy şi al dreptei aflate la putere.

Centristul François Bayrou consideră că atât dreapta, cât şi stânga sunt la fel de vinovate, întrucât au gesionat prost Franţa din 1974 încoace, întrucât din 1974, Franţa nu a mai avut un buget echilibrat.

Lidera extremei drepte, Marine Le Pen, consideră că reducerea notei franceze îi descalifică pe toţi cei care au crezut în moneda unică, euro. Iar stânga radicală, reprezentată de Jean-Luc Mélenchon denunţă capitularea Franţei în faţa agenţiilor de evaluare financiară şi a ultra-liberalismului.

Pentru a rezuma, putem spune că în timp ce nota franceză a pierdut un punct, dezbaterea în jurul situaţiei economice a câştigat mai multe puncte în materie de intensitate şi chiar calitate.