Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Rezoluţia 1244, ultimul bastion al Serbiei în faţa Kosovo

borislav-stefanovic-seful-echipei-negociere-sarbe.jpg

Borislav Stefanovic, şeful echipei de negociere sârbe

Negociatorul Uniunii Europene, Robert Cooper, a sosit miercuri în capitala Serbiei, cu o misiune delicată: relansarea dialogului dintre Belgrad şi Priština, blocat din noiembrie 2011. Un subiect extrem de sensibil este prezenţa Republicii Kosovo la reuniunile regionale şi internaţionale. Robert Cooper a discutat cu negociatorul sârb Borislav Stefanovic.

Corespodentul RFI la Belgrad, Petar Tomic:

Convorbirile s-au concentrat asupra prezenţei Kosovo la reuniunile regionale şi internaţionale. Această problemă a devenit importantă pentru toate cele trei părţi implicate în dialog. Autorităţile de la Belgrad au respins în nenumărate rânduri invitaţiile de participare la întâlnirile la care au fost invitaţi şi reprezentanţii Prištinei. Partea kosovară şi comunitatea internaţională consideră că poziţia Serbiei împiedică dezbaterile pe marginea mai multor probleme concrete în regiune.

După amânarea, în 9 decembrie, a hotărârii privind candidatura Serbiei la Uniunea Europeană pentru luna martie, reprezentarea internaţională a Kosovo a devenit una din condiţiile pe care Belgradul trebuie să le îndeplinească dacă doreşte să primească undă verde de aderare la Uniunea Europeană.

Între timp, deşi dialogul Belgrad – Priština a fost întrerupt, contactele au continuat neoficial. Serbia este conştientă de faptul că nu poate să îngheţe starea de fapt la Kosovo, dar în jocul diplomatic dur evită orice mişcare care poate fi interpretată ca recunoaştere indirectă a suveranităţii Kosovo. Aşadar, Belgradul a căzut de acord ca delegaţiile kosovare să participe la reuniunile regionale şi internaţionale, dar cu menţiunea clară că nu este vorba de ţară independentă. Această poziţie a fost acceptată şi de Priština, rămânând neclară doar nota de subsol de pe plăcuţa din fata delegaţiei. Priština propune ca pe plăcuţă să scrie „fără prejudiciu”, în timp ce Serbia cere să se scrie „Rezoluţia 1244”.

Diplomaţia sârbă se ţine de Rezoluţia 1244 ca orbul de gard, ea fiind unicul document internaţional în care se recunoaşte măcar formal dreptul Serbiei la integritate teritorială. În acelaşi timp, Rezoluţia 1244 este unicul document pe care majoritatea europeană şi Statele Unite, care au recunoscut Kosovo, nu pot să-l schimbe în Consiliul de Securitate fără a ţine cont de interesele Serbiei.

În aşteptarea vizitei de joi a negociatorului Cooper, ministrul de interne al Kosovo, Bairam Regepi, declara că Priština acceptă soluţia cu nota de subsol pe plăcuţa delegaţiei, deoarece Kosovo este nevoită să fie prezentă la reuniunile regionale, acolo unde se dezbat probleme cum sunt - de pildă - combaterea crimei organizate şi alte teme de interes regional.

Comentatorii sârbi la Belgrad avertizează că în spaţiul ex-iugoslav se simte o indiferenţă faţă de spaţiul UE. În Croaţia, decizia pentru aderare la Uniunea Europeană a fost adoptată prin referendum, la care a participat doar jumătate din populaţie. Antieuroepenii croaţi afirmă că „Zagrebul a acceptat să meargă la bal la cinci dimineaţa, după ce s-a băut tot de pe masă şi fetele dispuse să danseze deja şi-au ales parteneri”.

Bosnia şi Herţegovina are probleme enorme cu constituirea puterii, în timp ce Macedonia bate pasul pe loc din cauza disputei cu Grecia. Muntenegru s-a împotmolit într-o sumedenie de afaceri de corupţie. Directorul centrului (neguvernamental) pentru noua politică, Vladimir Todorovici, arată că acordarea statutului de candidat Serbiei, împreună cu aderarea Croaţiei, poate reprezenta un nou impuls în favoarea integrărilor europene în spaţiul ex-iugoslav.

Petar Tomic: Rezoluţia 1244, ultimul bastion al Serbiei în faţa Kosovo