Riscul de a candida la preşedinţia Franţei

Vasile Damian rezumă o amplă anchetă publicată de ziarul Le Parisien:

Niciun text, nicio lege nu prevede ca un candidat la funcţia supremă să fie protejat în vreun fel. În realitate însă, principalii pretendenţi la preşedinţia Franţei cer să beneficieze de sprijinul serviciului de protecţie a înaltelor personalităţi - echivalentul francez al SPP-ului. Acest serviciu este format dintr-un grup de 760 de poliţişti specializaţi şi antrenaţi pentru o singură misiune: aceea de a proteja un politician sau un candidat. Când acesta este de exemplu la un miting, poliţiştii îi asigură protecţia, dar de securitatea întrunirii se ocupă alţii, de cele mai multe ori serviciul de ordine al partidului. Poliţiştii din serviciul de protecţie sunt de asemenea prezenţi, organizează deplasarea şi sosirea candidatului într-o gară sau într-un aeroport, eventual schiţeaza parcursul acestuia în funcţie de zonele de risc.

Cea mai mare ameninţare rămâne individul izolat, dornic să se afirme. Socialiştii Lionel Jospin, Ségolene Royal şi Jean-Pierre Chevenement sau centristul François Bayrou au fost, în trecut, ţintele unor atacuri cu sos de roşii sau tarte cu cremă - bancuri de adolescenţi care scot însă la lumină o serie de breşe. "Cel care reuşeşte să-i pună unui candidat o prajitură pe faţă îi poate înfige şi un cuţit în spate", rezumă un poliţist citat de Le Parisien.

În ciuda riscurilor, anumiţi candidaţi se opun unei prezenţe poliţieneşti, fie din raţiuni ideologice, fie că sunt sceptici şi preferă să se bizuie pe propriul serviciu de pază. Socialistul François Hollande a fost de exemplu multă vreme reticent, punând la îndoială discreţia de care trebuie să dea dovadă serviciul de protecţie a înaltelor personalităţi. Din 15 decembrie, candidatul socialiştilor la prezidenţiale - şi pentru moment favoritul sondajelor de opinie - beneficiază însă de această protecţie, ca şi şeful statului. Nicolas Sarkozy are la dispoziţie o divizie specială. Centristul François Bayrou e însoţit tot timpul de poliţişti, dar nu pentru că e candidat la preşedinţie a treia oară, ci în calitate de ţintă potenţială a separatiştilor basci din mişcarea ETA. Dominique de Vilepin este şi el cu poliţistul alături - ca toţi foştii premieri ai Franţei, iar Jean-Pierre Chevenement beneficiază de aceeaşi protecţie în calitate de fost ministru de Interne. Cei doi candidaţi de extremă stângă la preşedinţia Franţei nu au cerut şi nu vor cere niciodată protecţie din motive ideologice, în timp ce Marine Le Pen, candidata Frontului Naţional, partidul extremei drepte, se bizuie pentru moment pe serviciul de ordine intern al mişcării sale şi în particular pe serviciile fostului bodyguard al tatălui ei. Odată ce va fi lansată însă cu adevărat campania pentru prezidenţiale, ea va putea însă apela şi la serviciile de protecţie a înaltelor personalităţi, mai ales că Le Pen spune că şi ea ar fi ţinta unor ameninţări cu moartea pe internet.