România cea europeană

Preşedintele Comisiei Europene  Jose Manuel Barroso a exprimat îngrijorările faţă de "o suită de evenimente"  într-o convorbire cu premierul Victor Ponta.

Barroso, Twitter, Reding, Van Rompuy,…

Într-adevăr, un comunicat al preşedintelui Barroso arată că România ajunge în curând la cei cinci ani de când reforma justiţiei sale este monitorizată de Bruxelles. "Recentele evenimente din România ar putea pune in pericol progresele inregistrate in toti acesti ani”, ameninţă subtil Barroso.

A se intelege ca raportul pe care Comisia Europeana il va publica dupa 15 iulie ar putea fi unul extrem de negativ.

România se astepta ca dimpotriva, si mai ales dupa incarcerarea fostului Prim Ministru Adrian Nastase ,  acest raport sa fie unul laudativ si chiar laudativ la superlativ. Acesta nu va fi cazul…Iar tara nu va scapa de monitorizare asa cum spera…

"Statul de drept, controlul democratic si echilibrul puterilor si independenta justitiei", iata câteva elemente citate de Barroso ca fiind primordiale in interesul reciproc pe plan european .

Fraza aceasta nu este originala ci a fost deja postata pe twitter in urma cu doua zile  de Vice presedintele Comisiei Europene si comisar al Justitiei Viviane Reding .

Ea revine astazi de altfel cu o noua postare tot pe twitter unde adauga faptul ca aici Comisia Europeana analizeaza evenimentele din România prin prisma Mecanismului de Verificare si Cooperare privind reforma justitiei si combaterea coruptiei.

In fine, twitter este apreciat si de Herman van Rompuy, presedintele UE care se declara si el intr-o postare “foarte ingrijorat » de evenimentele din România.

Formulele sint aceleasi :  sint reamintite statul de drept si independenta justitiei iar Van Rompuy spune ca se va intretine cu Traian Basescu si Victor Ponta. De altfel, Victor Ponta se va afla spatamâna viitoare pe 12 iulie la Bruxelles, ne informeaza Barroso care l-a  convocat aici.

Intreaga desfasurare de evenimente domestice urmate de reactii europene ne aminteste de Ungaria inceputului de an când Viktor Orban era convocat de Barroso pentru a discuta "derapajele  democratice" ale guvernului maghiar.

Gestul era insa putin convingator in acel caz specific intrucât Orban si Barroso fac parte amândoi din PPE, partid european al carui vice presedinte este Viktor Orban...

Se întâmplă şi la case mai mari

Exista intotdeauna tensiuni, mai mult sau mai putin importante, intre deputatii europeni din aceasi tara, in functie de culoare lor politica.

Certurile sint colorate si mai ales publice intre reprezentantii sudului Europei. Italia si Grecia se claseaza campioane in aceasta privinta ; Italia lui Silvio Berlusconi declansa adesea certuri violente intre eurodeputatii de stânga si cei de centru dreapta. Un alt exemplul este si  diferendul grec de anul trecut prin care au fost blocate proiecte europene pentru Grecia intr-o cearta intre PASOC si Noua Democratie.

Franta are si ea un record important de certuri politice dar care se claseaza intr-un registu al retoricii eminent enarce (absolventii ENA) ; de remarcat aici sint  atacurile  socialiste la adresa UMP, grupare pe care sefa grupului socialist francez din Parlamentul European Catherine Trautmann adesea a acuzat-o de « populism ».

Dar de la granita nordica a Frantei in sus, certurile se estompeaza. Divergentele de opinie belgiene, germane, britanice sau scandinave sint arareori reglate prin intermediul comunicatelor de presa. Rufele nu se spala in public si nivelul discursului este diferit.

In est, România zilelor noastre si-ar mai fi gasit o comparatie doar in situatia poloneza de pâna in 2010 când coabitarea liberalilor cu un partid ultracatolic a dus la multe certuri publice.