Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


România nu se împiedică de rata mică de absorbţie a fondurilor UE

euro-money.jpg

România nu se împiedică de rata mică de absorbţie a fondurilor UE

Nu este de dorit o  legătură între alocările din viitorul buget UE şi rata de absorbţie. Iată mesajul transmis de ministrul afacerilor europene, Leonard Orban, aflat la Bruxelles. Aici au loc discuţii preliminare privind bugetul UE pentru 2014-2020.

Corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan

În tot acest timp România are o problemă reală: ea nu are putere de negociere adevărată întrucât nu este capabilă să atragă fondurile comunitare. Cu toate acestea, la Bruxelles ministrul afacerilor europene se pare că pune problema în mod diferit.

Leonard Orban spune că rata de absorbție nu ar trebui legată de dreptul și de necesitatea ca România să ceară mai departe fonduri substanțiale, mai ales pentru agricultură, coeziune, samd. Această rată de altfel s-a ameliorat simțitor, de la 3.7% anul trecut pe vremea asta la 7.4% la sfârșitul lui 2011.

Orban spune că aceasta este o situație de moment, o fotografie a situației actuale care nu reflectă evoluțiile viitoare.

România se aliază aici cu Polonia și alte state din estul Europei pentru care UE ar trebui, aproape ca și până acum, să alimenteze dezvoltarea agriculturii, a regiunilor, să micșoreze diferențele sociale și să modernizeze societatea.

Dar în absolut vorbind, România nu are cum să facă parte din grupul acestor țări. Țara aproape că și-a pierdut statutul de beneficiar net al fondurilor UE și deci nu are argumente pentru a continua să ceară mulți bani. Comisia Europeană o înțelege și o susține, dar statele membre mari nu sunt de acord.

În ultimele discuții de la Bruxelles s-a vorbit exact despre incapacitatea României de a atrage fonduri, așa că poate ar trebui să i se acorde mai puțin. Statele membre vizează aici să plătească mai puțin în general (este cazul Olandei dar nu numai) și sunt mulțumite să-și recupereze anual partea din fonduri puse pe masă pentru România și niciodată cheltuită.

O veste bună

Programul POSDRU, dedicat dezvoltării resurselor umane, a fost  în atenția Comisiei Europene pentru unele suspiciuni de proastă folosire a fondurilor. Acesta avea și cea mai mare rată de absorbție. Dar ministrul Orban spune că se așteaptă o veste bună în această săptămână pentru reluarea plăților. La începutul lunii aprilie, o misiune de evaluare a Comisiei Europene se va afla în România.

Iar tot Comisia va prelungi până în mai 2013 programul de confinanțare cu 95%, în loc de 85% ca până acum a proiectelor românești printre care și POSDRU.

Măsura nu reprezintă o finanțare nouă și nici una suplimentară, ci este plata anticipată a unor fonduri deja alocate în cadrul diferitelor politici pentru statele care prezintă dificultăți. Finanțarea aceasta are loc în baza unor cereri specifice a unui stat.

Autoritățile române ceruseră în decembrie această prelungire iar răspunsul oficial pozitiv va veni în următoarele zile. Este interesant de știut că Bruxelles acceptă ca această finanțare importantă să se aplice și retroactiv, adică de la 1 ianuarie 2010 . Termenul de încheiere al acestei perioade faste era mai 2012 dar, cum spuneam, el va fi prelungit cu un an.

O taxă pentru a echilibra bugetul UE ?

Și în tot acest timp, UE se confruntă cu o problema reala: timpurile sunt grele, banii se fac tot mai rari și nevoile tot mai dese.

UE și-a luat în ultimii ani angajamente importante, pe plan intern și extern și este nevoită să le ducă la bun sfârșit chiar și în condiții de austeritate.

Iar statele mari ale UE, cele care contribuie la buget cu mai mult decât plătesc,  o spun de multă vreme: ele vor să-și micșoreze contribuția la buget. Comisia Europeană a acceptat ideea, dar propune sub formă de compensare, introducerea taxei  pe tranzacțiile financiare. În afară de Franța însă, susținătorii acestei taxe se fac tot mai rari.

Aceasta, vândută pe canale diferite, atât Franța cât și Comisia Europeană, ar putea reduce anii viitori cu 50% contribuția statelor membre la bugetul UE. Problema este că prezentată astfel, taxa pare miraculoasă, dar în practică, mai multe țări se tem de ea. Este mai ales cazul celor care au respins moneda unică, ca Marea Britanie și Suedia pe când în interiorul zonei euro, nouă țări ar fi de acord.

De aceea s-a spus la un moment dat că această taxă nu va putea fi aplicată decât zonei euro. Ea nu ajută deci prea mult în contextul global al bugetului UE.

Este păcat, spune Comisia iritată, întrucât taxa ar  aduce un venit de 80 de miliarde de euro în anii care vin , din care două treimi ar fi in beneficiul UE și  o treime în beneficiul statelor membre.

Mihaela Gherghişan, Bruxelles