Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


România pune condiţii pentru reforma spaţiului Schengen

schengen1.jpg

România pune condiţii pentru reforma spaţiului Schengen

Joi, la Luxemburg, miniştrii de interne europeni iau în discuţie reformarea spaţiului Schengen. O discuţie delicată, deoarece statele europene vor să schimbe cadrul decizional. Cu alte cuvinte, vor ca reforma spaţiului Schengen să poata fi decisă numai de statele membre, nu şi de Parlamentul European.  România nu este însă de acord, iar opoziţia ei ar putea amâna dosarul Schengen pentru o altă reuniune.

Care sint motivele ?

România este împotriva ocolirii unui vot al Parlamentului European in aceasta problema.  Bucurestiul considera ca nu trebuie ocolit Parlamentul European intr-un dosar atat de important, atitudinea PE fiind intotdeauna favorabila Romaniei.  

Semnalul a fost dat saptamana trecuta la reuniunea de pregatire a ministeriale afacerilor interne, cand România a fost singurul stat care s-a opus schimbarii cadrului decizional . Surse diplomatice au declarat pentru RFI ca acum s-ar putea ca si Belgia sa adopte aceasi atitudine.

Reforma Schengen tine de afacerile interne ale UE. In mod normal, decizia ar trebui sa fie luata atat de statele membre, cat si de Parlamentul European. Cum propusa  reforma Schengen este insa una drastica, vizînd sa fereasca Europa de imigratia ilegala, ba chiar s-o transforme intr-o fortareata ( dupa cum spun unii critici ) , Parlamentul European si-a manifestat insa opozitia.

Franta si Germania sint insa decise sa duca la bun sfârsit acest proiect. De aceea, se incearca acum schimbarea cadrului decizional si astfel evitarea implicarii Parlamentului.

Dar pentru ca aceasta schimbare sa aiba loc, toate cele 27 de state ale UE trebuie sa fie de acord. 

Pentru Romania, discutia de la Luxembourg este o oportunitate de a-si pleda cauza, deoarece europenii au nevoie de votul Bucurestiului pentru reforma.  Romania doreste sa adere cat mai repede la Schengen si doreste sa obtina maine unele garantii privind aderarea la spatiul de libera circulatie.

Condiţiile puse de România

România cere sa i se faca dreptate in acest dosar unde considera ca a fost pe nedrept intârziata. Tara este gata de aderare de peste un an si cu toate acestea a suferit deja mai multe amânari.

Anul trecut , UE a stabilit totusi ca “o decizie” asupra aderarii României si a Bulgariei la spatiul liberei circulatii va fi luata in septembrie, fara a preciza daca aceasta ar putea fi negativa sau pozitiva.

România doreste acum garantia faptului ca in septembrie se va lua o decizie pozitiva si ca i se va comunica un calendar precis de aderare.

In baza unui compromis european din 2011, numit « compromisul polonez », tara va adera in doua etape : mai intâi cu frontierele maritime si aeriene, probabil in 28 octombrie 2012 si apoi cu cele terestre. Data deschiderii frontierelor terestre este cea pe care partea româna doreste s-o cunoasca fara echivoc in septembrie.  

Ce prevede reforma Schengen?

Franta si Germania doresc intarirea controlului la frontiere si inchiderea temporara, ca masura de urgenta si extraordinara, a  frontierelor interne. Mai mult,  un stat care nu si-ar face datoria de a apara frontierele UE s-ar putea vedea sanctionat chiar si cu  suspendarea pentru maxim doi ani.

Evaluarea aplicarii prevederilor Schengen in statele membre trebuie sa se schimbe. Pentru moment, aceasta nu este decât o formalitate gestionata de fiecare stat membru. In viitor , ea va fi condusa de maniera stricta de la Bruxelles iar statele care nu aplica prevederile ca atare pot fi sanctionate.

Elanul european pentru o reforma a Spatiului Schengen a venit odata cu “primavara araba” in 2011 si cu fluxul masiv de imigranti tunisieni esuati pe insula italiana Lampedusa. Tara vecina, Franta, s-a temut atunci de acest fenomen si impreuna cu Italia a propus o reforma a Schengen, amenintînd ca altfel isi inchide frontierele.

Danemarca nu a asteptat insa ca Franta sa-si puna in practica amenintarea si fara a anunta pe nimeni, si-a inchis temporar frontierele. Masura la care a renuntat insa cateva luni mai tarziu, dupa ce la Copenhaga a venit un guvern social democrat.

Comisia Europeana, impinsa astfel de la spate de aceste evenimente, a propus ea insasi in vara trecuta o reforma Schengen care sta la baza discutiilor europene actuale.