Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


România, între UE şi SUA

German Marshall Fund a prezentat acum câteva zile un studiu interesant, “Tendinţe Transatlantice 2009”. E vorba despre rezultatele unui sondaj de opinie realizat în 11 state europene, Turcia şi Statele Unite pe marginea unor teme care privesc ambele maluri ale Atlanticului. În acest an temele se refereau la provocările politice internaţionale, la criza şi relansarea economică, la relaţia transatlantică, la rolul global pe care îl poate avea Uniunea Europeană sau la aşa numita “enigmă turcă”.

German Marshall Fund a prezentat acum câteva zile un studiu interesant, “Tendinţe Transatlantice 2009”. E vorba despre rezultatele unui sondaj de opinie realizat în 11 state europene, Turcia şi Statele Unite pe marginea unor teme care privesc ambele maluri ale Atlanticului.

În acest an temele se refereau la provocările politice internaţionale, la criza şi relansarea economică, la relaţia transatlantică, la rolul global pe care îl poate avea Uniunea Europeană sau la aşa numita “enigmă turcă”.

Studiu initiat de German MarshallSunt câteva cifre care merită scoase în evidenţă. Astfel, întrebaţi despre trupele din Afganistan, românii sunt cei care doresc cel mai mult ca soldaţii să se întoarcă acasă. Aproape 50 la sută dintre cei chestionaţi se gândesc la retragerea imediată, cu 10 la sută mai mult decât media europeană şi cu 30 la sută mai mult decât cei intervievaţi în Statele Unite. Cum se explică asta ? Invitat la o dezbatere la Ministerul de Externe pe marginea studiului, analistul militar Radu Tudor spunea că una dintre responsabilităţi o are şi mass media, deoarece vorbim despre Afganistan doar atunci când mai moare câte un soldat acolo, fiind prea puţin explicate miza misiunii soldaţilor români în această ţară. Într-adevăr, în România se ştie prea puţin despre prezenţa internaţională în Afganistan, nu se vorbeşte mai deloc despre rolul pe care îl au cei aproximativ 1000 de soldaţi români, nu se cunoaşte faptul că la Zabul militari americani se află sub comanda unor români etc. Se vobeşte sporadic, lăcrimos, fără contextualizare şi punere în perspectivă. Prezent la aceeaşi întâlnire, ambasadorul Sergiu Celac avea şi o altă explicaţie : opinia publică din România nu este încă obişnuită cu prezenţa soldaţilor români în alte zone, ar exista deci o reţinere motivată de tradiţie.

Cine conduce lumea – SUA sau UE ?

Cine conduce lumea SUA sau UE

Alte cifre : în ceea ce priveşte aprobarea politicilor preşedintelui SUA, dacă sub preşedintele Bush central şi est-europenii susţineau politicile acestuia mult mai mult decât cei din vestul Europei, în acest moment lucrurile s-au inversat. Vest-europenii sprijină politicile preşedintelui Obama mult mai mult decât o fac central şi est-europenii, unde entuziasmul faţă de venirea preşedintelui Obama nu este la fel de mare ca cel al vest-europenilor. Aici însă sondajul este înşelător, deoarece în 2008, 32% dintre est europeni îl susţineau pe Bush şi doar 17 la sută dintre vest-europeni. Azi, numărul vest- europenilor care au încredere în Obama este de 86 la sută, în timp ce est-europenii sunt “doar” 64%. Procentul este totuşi dublu faţă de acum un an.

O altă “diviziune” între Estul şi Vestul Europei apare la relaţia cu Rusia. Vest-europenii consideră, în proporţie de 41% că, în mare, Europa trebuie să fie prudentă cu Rusia şi să evite provocările, gen extinderea NATO de exemplu. Doar 28 la sută dintre est-europeni cred asta şi doar 26 la sută dintre americani.

Cine să fie lider în problematica internaţională ? SUA sau UE ? întreabă autorii studiului. Aici evident că fiecare răspunde în funcţie de continentul în care locuieşte. Americanii votează pentru ei înşişi, europenii (inclusiv turcii, chiar dacă în proporţie mai mică ) spun că UE trebuie să fie prima voce în concertul internaţional. Văzând diviziunile de mai devreme dintre Est şi Vest e însă greu de crezut că se va întâmpla prea curând…

În fine, românii sunt cei mai aprigi susţinători ai integrării în UE a Turciei, cu mult peste media europeană. Peste 40 % dintre români vor ca Turcia să fie membru UE faţă de numai 10 % dintre francezi şi 17 % dintre bulgari. Posibila explicaţie a diferenţei dintre vecinii de la Dunăre : România, spre deosebire de Bulgaria, nu a fost paşalâc, ceea ar însemna o memorie istorică pozitivă ( şi nu are pe teritoriul ei o minoritate turcă atât de importantă).

Paradoxuri

Studiul are şi câteva date paradoxale : ştiind determinarea oficială pentru proiectul Nabucco te-ai aştepta de exemplu ca românii să dorească o independenţă energetică faţă de Rusia. De fapt, spre deosebire de restul europenilor, românii doresc creşterea cooperării energetice cu această ţară. La fel, sunt printre cei mai îngrijoraţi de schimbările climatice, ştiu că acţiunile fiecăruia contează, dar acest lucru nu se vede în acţiunea cotidiană. În fine, sunt poporul european cel mai nemulţumit de nivelul cheltuielilor guvernului pentru relansarea europeană.

Referindu-se la rezultatele studiului Transatlantic Trends, secretarul de stat in MAE Bogdan Aurescu a spus că acestea confirmă "orientările principale pe care politica externă a României le are în mod constant şi care se reflectă în programul de guvernare actual dar şi în programele de guvernare anterioare".

"Este extrem de important ca opinia publică să fie avizată. Nu este vina opiniei publice că nu este informată. Aceasta este responsabilitatea noastră. Dar este extrem de important ca împreună să continuăm acest exerciţiu. O opinie publică neinformată sau neavizată poate să fie o opinie publică uşor de manipulat cu efecte directe şi evidente inclusiv asupra deciziei de politică externă".

Lansat recent, studiul ar trebui să fie un punct de plecare pentru dezbateri legate de temele prezentate. Din cauza campaniei electorale, seminarul organizat la MAE va fi probabil singura manifestare dedicată acestui subiect.

Click aici pentru a descărca prezentarea datelor sondajului.