Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


România vrea un alt statut pentru aromânii din Albania

ambasadorul-viorel-stanila.jpg

Ambasadorul Viorel Stănilă

La reuniunea anuală a diplomaţiei române, preşedintele României, Traian Băsescu, le-a cerut diplomaţilor să acorde mare atenţie protecţiei drepturilor minorităţilor româneşti din jurul ţării noastre. O comunitate importantă se află şi în Albania, aromânii, iar Bucureştiul aşteaptă de la autorităţile albaneze recunoaşterea acestora ca minoritate etnică. În ce priveşte cooperarea economică, Albania este primul partener comercial al României din regiune - afirmaţia îi aparţine ambasadorului României la Tirana, Viorel Stănilă, care a discutat pe aceaste teme cu Ştefan Popescu.

Rep.: Cum arată Albania astăzi?

Viorel Stănilă: E o ţară care progresează într-un ritm rapid; dacă m-aş gândi numai la infrastructură, la cât s-a realizat în domeniul ăsta, aş spune că sunt impresionat. Pe urmă, numărul mare de bănci şi de filiale care s-au dezvoltat între timp arată dinamismul vieţii comerciale în Albania. De asemenea, infrastructura în oraşe, gospodărirea urbană, a progresat foarte mult. E o ţară cu care România are relaţii trainice, relaţii care au fost stabilite cu multă vreme în urmă. Există momente semnificative în istoria Albaniei care sunt legate de România, nu numai recunoaşterea internaţională ca stat - venind prima dată din partea României -, ci şi pregătirea renaşterii naţionale albaneze, care s-a făcut pe teritoriul românesc, acolo unde a existat o concentrare puternică a elitei intelectuale albaneze, plus o pătură foarte consistentă de negustori, de afacerişti care au putut să susţină această renaştere naţională albaneză. Iar albanezii nu uită lucrurile acestea, îşi aduc mereu aminte cu respect şi cu consideraţie faţă de România, pentru serviciile pe care ţara noastră le-a făcut în trecut. Atitudinea statornică de prietenia faţă de Albania s-a manifestat inlcusiv în perioada regimului comunist, când am rămas printre puţinele ţări cu legături în Albania în timpul izolării enveriste.

Rep.: Ce ne puteţi spune despre stadiul actual al relaţiilor bilaterale?

Viorel Stănilă: Şi interesele României şi interesele Albaniei sunt circumscrise mai ales spaţiului european şi euroatlantic. Deja ambele ţări sunt membre NATO, Albania aşteaptă obţinerea statututlui de candidat la aderarea la Uniunea Europeană şi în această direcţie sunt canalizate interesele şi ale României şi ale Albaniei. Ca stat memebru UE, România şi-a declarat susţinerea fermă şi constantă faţă de perspectivele de aderare ale Albaniei în contextul Balcanilor de Vest, bineînţeles, în funcţie de rezultatele individuale ale fiecărui stat. Albania este, de asemenea, interesată de obţinerea din partea României a unui transfer de expertiză în acele dosare de aderare în care se poate spune că România a excelat în timpul negocierilor cu Uniunea Europeană. Însă într-o perspectivă mai largă, într-o perspectivă strategică, interesul României este acela de a forja stabilitatea Balcanilor şi securitatea lor.

Rep.: Deci avem interese politice, strategice, ce se întâmplă atunci cu economia care este factorul care dă consistenţă relaţiilor bilaterale?

Viorel Stănilă: S-ar putea să vă surprind însă în anul 2010 schimburile comerciale cu Albania au fost pe primul loc în regiune. Albania e o ţară care şi în condiţiile crizei economico-financiare internaţionale a reuşit să performeze, a avut creştere de 5,6% anul trecut. Aici trebuie să ţinem cont că a existat şi un merit al guvernării Sali Berisha care a ştiut să ia nişte măsuri proactive şi, dat fiind specificul ţării, imprimă nişte măsuri economice foarte favorabile investiţiilor străine, circulării banilor şi asta a ajutat foarte mult pentru ca fluxurile de capital spre Albania să nu diminueze masiv, ieşirile de capital din Albania să nu fie semnificative şi în felul acesta Albania să se menţină într-o oarecare stabilitate financiară în raport cu alte state.

Rep.: Ce am exportat, ce am importat şi către ce stat înclină balanţa comercială?

Viorel Stănilă: E evident că cel mai important partener economic al Albaniei rămâne Italia. A doua clasată, Grecia, e undeva la jumătate. În ceea ce ne priveşte, noi exportăm în Albania bunuri de larg consum, în special produse ale industriei chimice, ale industriei cosmetice, alimentaţiei şi importăm în principal câteva categorii de materii prime. Recent, UTI a câştigat o licitaţie în Albania pentru implementarea unor sisteme informatice. Cumva asta a fost lecţia crizei economico-financiare : în măsura în care consumul din ţara noastră s-a restrâns, firmele serioase au fost forţate să caute clienţi şi astfel nici Albania nu a mai fost scoasă de pe harta afacerilor româneşti. În privinţa asta evoluţiile sunt foarte rapide.

Rep.: Putem da o cifră a schimburilor dintre România şi Albania?

Viorel Stănilă: 70 de milioane de euro. Comparativ cu altele este mică însă raportat la regiune şi la schimburile precedente cu Albania, e o cifră care a crescut cu 50%.

Rep.: Schimburile culturale sunt şi ele importante, au fost tăiate bursele în contextul crizei?

Viorel Stănilă: Este un capitol în care România a continuat să facă eforturi consistente în pofida crizei.

Rep.: Ştim câţi studenţi albanezi studiază în România?

Viorel Stănilă: În acest moment, în toţi anii de studii, la toate profilurile şi facultăţile, probabil că avem 250. Desigur, e vorba în primul rând de studenţii albanezi de origine aromână. Să ştiţi că şi în perioada regimului comunist, noi am continuat acest ajutor cultural oferit Albaniei generaţii întregi de tehnicieni, de intelectuali, de profesori s-au format în România.

Rep.: Dar aceste relaţii nu se lovesc de nercunoasterea independenţei Kosovo?

Viorel Stănilă: Nu ! Anul trecut, preşedintele Traian Băsescu a fost aici în vizită oficială în Albania şi am putut să constatăm din nou faptul că Albania înţelege poziţia României.

Rep.: Am înţeles! Să trecem, pentru că aţi amintit, la comunitatea aromână. Ce se întâmplă cu această comunitate? Ştiu că are recunoscut din partea autorităţilor albaneze numai un statut cultural...

Viorel Stănilă: Formularea exactă în documentele oficiale - deci n-am spus legi! - este "minoritate etno-lingvistică". Sigur, s-au încercat câteva formule de-a lungul timpului pentru definirea acestei minorităţi. Aici s-a ajuns deocamdată...Aşteptăm încă de la partea albaneză normalizarea statutului acestui grup etnic prin recunoaşterea României ca stat înrudit al aromânilor din Albania şi, în consecinţă, acordarea pentru aromâni a statututlui de minoritate naţională în Albania. În rest, continuăm, an de an, prin politicile proiectate de Departamentul Românii de Pretutindeni al Guvernului României şi a Ministerului de Externe, să contribuim la menţinerea identităţii culturale, lingvistice, religioase, etnice a aromânilor din Albania.

Viorel Stănilă, ambasadorul României la Tirana, în dialog cu Ştefan Popescu