Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


S-au deschis negocierile pachetului privind guvernanţa economică

Cele şase acte normative din pachetul legislativ privind guvernanţa economică au fost validate de comisia pentru afaceri economice. Subiecte precum o supraveghere crescută exercitată de Comisia Europeană, un proces mai transparent de luare a deciziilor, noi sancţiuni şi reducerea marjei lăsate statelor membre fără a împiedica totuşi cheltuielile de investiţii în economie, vor fi dezbătute cu preşedinţia maghiară.

Majoritatea obţinută pentru unele din aceste acte normative a fost şi mai strânsă decât de obicei în cadrul unui vot emoţional şi imprevizibil care a avut loc marţi. Grupurile politice au avut divergenţe cu privire la importanţa acordată planurilor de austeritate bugetară şi necesitatea de a elabora o serie de reguli care să dea statelor membre posibilitatea de a îşi menţine cheltuielile de investiţii menite să stimuleze creşterea economică. La sfârşitul votului, grupul Socialiştilor şi Democraţilor a afirmat că este nevoie de mai multe eforturi în sensul investiţiilor destinate creşterii economice.

Echilibru între rigoare şi discernământ

Principala dificultate cu care s-au confruntat liderii grupurilor politice a constat în stabilirea unui echilibru între întărirea acţiunilor şi sancţiunilor automate impuse statelor membre cu întârzieri din punct de vedere al reformelor şi autorizarea de continuare a investiţiilor destinate să asigure o creştere pe termen lung. Actele normative adoptate sunt mai severe decât propunerea iniţială a Comisiei Europene cu privire la cheltuielile „iresponsabile”, dar cer în acelaşi timp Comisiei să acorde mai multă atenţie cheltuielilor „rezonabile” în evaluarea eforturilor de reformă ale statelor.

Textele favorizează recurgerea la votul cu „majoritate calificată inversată”, mai ales pentru aspectele legate de supravegherea multilaterală atunci când este vorba despre evaluarea programelor de stabilitate ale statelor membre, recomandarea de îmbunătăţiri ale acestora sau atunci când se decide că măsurile luate au fost insuficiente pentru definirea obiectivului bugetar (calea de ajustare). Astfel va fi mai dificil pentru statele membre să ascundă dificultăţile cu care se confruntă pentru că ar trebui să decidă în mod oficial să ignore hotărârile Comisiei Europene, ceea ce se dovedeşte a fi greu de realizat din punct de vedere politic.  

Pe de altă parte, textele introduc o serie de prevederi potrivit cărora evaluările trebuie să ţină cont de investiţiile publice care stimulează creşterea, sprijină crearea de locuri de muncă şi aduc beneficii socioeconomice. Programele naţionale de reformă trebuie să furnizeze informaţii precise privind planurile de reformă dar şi planurile de investiţii care încurajează creşterea şi ocuparea, mergând astfel dincolo de planurile de austeritate.  În plus, indicatorii care permit identificarea dezechilibrelor macroeconomice cum ar fi competitivitatea scăzută sau suprasolicitarea economiei, trebuie să se bazeze mai mult pe factorii socioeconomici, comparativ cu ceea ce a fost propus de către Comisie, iar utilizarea acestora nu poate pune în pericol drepturile partenerilor sociali şi contractele colective de muncă. Europarlamentarii subliniază de asemenea că indicatorii nu trebuie interpretaţi fără o nuanţare.

... o supraveghere crescută exercitată de către Comisia Europeană

Marja lăsată statelor membre pentru a negocia ieşirea din situaţii dificile este redusă şi mai mult prin misiunea întărită acordată Comisiei în toate etapele procedurilor. În anumite cazuri, Comisia Europeană va fi cea care va trebui să analizeze şi să evalueze eforturile realizate de un stat membru şi să formuleze avertismente, şi nu Consiliul aşa cum se prevedea în propunerile iniţiale ale Comisiei. În alte cazuri, Comisia şi Consiliul vor exercita o supraveghere pe picior de egalitate deşi în propunerile iniţiale ale Comisiei această misiune era încredinţată numai Consiliului. Având în vedere această supraveghere realizată şi de Consiliu şi de Comisie, statele membre vor ezita mai mult înainte să decidă să îşi ignore problemele, ceea ce ar trebui să contribuie la stabilirea unui echilibru între rigoare şi discernământ.          

Transparenţă şi asumare

Textele întăresc în mod evident transparenţa şi asumarea de către statele membre a noului sistem de guvernanţă economică. Responsabilii din partea Parlamentului care au lucrat pe pachetul privind guvernanţa au identificat deja de multă vreme aici una din lacunele primilor zece ani de uniune economică şi monetară.

Votul Consiliului privind impozitarea depozitelor şi amenzilor trebuie să fie public, conform actelor normative, cu excepţia situaţiilor de criză când deciziile pot fi luate cu uşile închise. În plus, hotărârile Consiliului şi ale Comisiei trebuie făcute publice.

Textele prezentate de comisia pentru afaceri economice poziţionează Parlamentul ca vector de creştere a transparenţei, stabilind dialoguri structurate în cadrul cărora guvernele, preşedintele Eurogrup şi Comisia Europeană îşi pot explica politicile în faţa europarlamentarilor. Aceste „dialoguri economice” pot fi convocate la cererea Parlamentului European sau a guvernelor.

Sancţiuni

Textele aprobate marţi se înscriu în mod clar în spiritul propunerlor prezentate de Comisie, dar introduc şi elemente noi. În primul rând o nouă amendă unică de 0,5% din PIB pentru ţările care ascund situaţia reală a contabilităţii naţionale. Ca şi celelalte sancţiuni, această amendă va putea fi impusă prin vot cu majoritate calificată inversată. Apoi, se vor putea lua sancţiuni mai rapid decât propusese Comisia, în cazul acelor ţări care ignoră recomandările de corectare a dezechilibrelor macroeconomice. Se va impune un depozit cu dobândă de 0,1% de îndată ce Consiliul va decide că un stat membru nu a luat măsurile de corectare necesare. Propunerea Comisiei prevedea impunerea unei amenzi numai în cazul în care un stat membru ignora în mod succesiv două recomandări emise de Consiliu. În sfârşit, în situaţia unei încălcări grave şi deliberate a recomandărilor de corectare a dezechilibrelor macroeconomice, amenda poate trece de la 0,1% la 0,3% din PIB.

Veniturile rezultate din amenzi şi dobânzi vor fi transferate în Mecanismul European de Stabilitate şi, până la înfiinţarea acestuia, Băncii Europene de Investiţii, mai degrabă decât statelor membre al căror deficit nu este excesiv, aşa cum propunea iniţial Comisia.

Alte aspecte

În ceea ce priveşte reducerea datoriei, statele membre a căror datorie depăşeşte 60% din PIB trebuie să o reducă în medie cu 5% pe an pe o perioadă de trei ani, în timp ce Comisia propusese o rată fixă de 5% pe o perioadă de trei ani. În ceea ce priveşte regulile de stabilire a bugetului, textul comisiei pentru afaceri economice susţine reguli bugetare mai stricte care să se aplice statelor membre din zona euro. Pachetul aprobat cere de asemenea Comisiei Europene să prezinte până la sfârşitul anului rapoarte privind crearea unui sistem de emitere comună de obligaţiuni suverane europene precum şi a unui Fond Monetar European care să respecte legile Uniunii Europene.

Textele conferă un temei juridic mai solid semestrului european, anumitor elemente ale pactului pentru euro şi procedurilor din programul naţional de reformă (PNR). Aceste elemente, care constituie de asemenea cadrul lărgit de guvernanţă economică, nu dispuneau până acum de temeiul juridic necesar care să le garanteze eficacitatea. În plus, procedurile PNR sunt de asemenea întărite în vederea îmbunătăţirii monitorizării şi respectării regulilor.

În urma unui vot în comisie, miercuri dimineaţă, s-a decis deschiderea negocierilor cu preşedinţia maghiară pe marginea pachetului privind guvernanţa economică. Decizia a fost aprobată cu 26 de voturi pentru şi 14 împotrivă.

Europarlamentarii care s-au opus acestei hotărâri consideră că, având în vedere majoritatea strânsă obţinută de unele din rapoartele adoptate marţi, ar fi de preferat adoptarea pachetului în plenul Parlamentului înainte de demararea negocierilor cu statele membre.