Schengen: Olanda, ultimul obstacol în calea aderării

Guvernul şi parlamentul olandez au rămas pe aceeaşi poziţie rigidă după ce Finlanda a acceptat propunerea franco-germană ca România să adere în două etape: în martie cu frontierele aeriene şi navale, şi în iunie-iulie - cu frontierele terestre.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat la postul public de radio că spaţiul de manevră al Bucureştiului este limitat: România poate să se folosească de mijloacele diplomaţiei pentru a înfrânge rezistenţa olandeză, însă şansele sunt reduse dat fiind contextul politic din ţara morilor de vânt. Totuşi, Bucureştiul are argumente solide pentru a face în cele din urmă Olanda să cedeze... Traian Băsescu îl invocă în principal pe cel economic: Olanda este cel mai important investitor străin din România, explică el, şi ridicarea controalelor vamale ar fi în beneficiul direct al oamenilor de afaceri olandezi, precizează şeful statului.

Dar cum rămâne cu reproşurile aduse de Olanda, că România încă nu a dovedit pe deplin că luptă împotriva corupţiei şi a crimei organizate? Preşedintele Traian Băsescu este de părere că epoca în care România era acuzată de lipsa voinţei politice în lupta anticorupţie ar fi trecut şi că acum există cadrul legal pentru ca justiţia să-şi dovedească hotărârea de a elimina fenomenul marii corupţii.

Şeful statului mai spune că speră ca viitorul raport de monitorizare al Comisiei Europene din februarie să fie unul mai degrabă pozitiv, cu toate că recunoaşte că se aşteaptă ca bila neagră pentru tergiversarea dosarelor de înaltă corupţie să le fie din nou acordată judecătorilor.

Decizia privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen ar fi trebuit să fie luată în septembrie. Preşedinţia poloneză a Uniunii Europene a preferat să amâne votul din cauza opoziţiei Olandei şi Finlandei, care apreciau la acel moment că standardele tehnice pentru aderarea celor două ţări la spaţiul de liberă circulaţie nu sunt suficiente şi că ar fi nevoie de dovezi privind angajamentul ferm al Bucureştiului şi Sofiei să combată corupţia şi crima organizată.

Formula de compromis propusă de Franţa şi Germania privind o aderare în două etape a fost în cele din urmă acceptată la începutul săptămânii de guvernul de la Helsinki, însă tot cu condiţia ca România şi Bulgaria să facă progrese în cadrul mecanismului de cooprare şi verificare în domeniul justiţiei. Olanda a anunţat însă că nu-şi modifică poziţia, iar veto-ul olandez e suficient pentru a pune capăt speranţelor Bucureştiului şi Sofiei de a adera, fie şi în etape, la spaţiul Schengen.