Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Schengen: Ungaria caută o soluţie pentru România şi Bulgaria

ungaria.jpg

Janos Martonyi, ministrul ungar de externe

Prioritatăţile preşedinţiei maghiare a UE au fost prezentate, luni, la Paris, de Janos Martonyi, ministrul ungar de externe. Intrarea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen e o prioritate a Ungariei iar şeful diplomaţiei de la Budapesta a dat asigurări că, în ciuda contextului potrivnic, "vom face tot ce ne stă în putinţă pentru a găsi o soluţie a acestei priorităţi dar şi pentru a ne ţine de cuvânt faţă de prietenii noştri români şi bulgari".

De la Paris, Vasile Damian

Venit să-şi prezinte priorităţile preşedinţiei Uniunii Europene, Janos Martonyi a fost confruntat încă de la început cu salva de întrebări legată de legea presei.

Un text controversat, intrat în vigoare la începutul lunii - adică odată cu preşedinţia Uniunii - criticat de mass-media şi de observatori din lumea întreagă şi supus unei anchete din partea Comisiei Europene. Ministrul ungar de externe - ca dealtfel şi şeful său, adică premierul Viktor Orban - se declară însă încrezător, spune că numai o atentă lectură a legii le va da dreptate celor de la Budapesta:

"Nu critic presa pentru că e de datoria presei să ne critice şi nu invers. Singurul lucru pe care vi-l cer este însă să citiţi mai întâi textul nostru legislativ, să citiţi şi texte similare din alte ţări, să analizaţi cu atenţie aspectele juridice. Ce v-aş mai ruga este apoi să aşteptaţi opiniile, comentariile, recomandările, propunerile şi eventualele critici ale Comisiei Europene. Suntem dispuşi să studiem cu atenţie şi grijă opinia executivului european şi dacă este nevoie vom face ajustările şi modificările la actuala lege", promite Janos Martonyi.

 Vineri, confruntat în direct la Budapesta cu vizita şi deci, cu întrebările Comisiei Europene şi a preşedintelui acesteia José Manuel Barroso, premierul ungar Viktor Orban a promis că-şi va amenda controversata lege privind presa.

Ca şi acum trei zile în capitala Ungariei, chestiunea libertăţii de expresie a monopolizat dezbaterile de la Paris.

Schengen: Ungaria caută o soluţie acceptabilă pentru toată lumea

În chestiunea Schengen, şeful diplomaţiei de la Budapesta a explicat: "mai întâi, există o prioritate a preşedinţiei ungare care-i foarte limpede: e vorba de extinderea spatiului Schengen la România şi Bulgaria. Apoi există un al doilea lucru şi anume scrisoarea comună a miniştrilor de interne din Franţa şi Germania al căror mesaj este foarte clar. Iată-ne deci într-o situaţie destul de atipică ce necesită o anumită supleţe, flexibilitate şi chiar abilitate diplomatică din partea preşedinţiei. Ne întrebaţi ce-o să facem?

Ungaria caută soluţii

Janos Martonyi, ministrul ungar de externe

AscultăDownload

Ei bine o să vorbim cu toţi oamenii aceştia şi vom încerca să găsim o soluţie acceptabilă pentru toată lumea. Soluţia este complicată pentru că de exemplu în privinţa criteriilor Schengen, potrivit Comisiei Europene ele sunt îndeplinite de România dar mai există unele probleme cu Bulgaria. Cele două ţări sunt însă împreună din punct de vedere tehnic, obiectiv si geografic.

Voi încerca deci să vorbesc cu colegii mei francezi, cu amicii noştri germani, români şi bulgari pentru a găsi o soluţie. Dacă criteriile de aderare sunt însă îndeplinite, e important în acest caz să fim credibili şi să continuăm. Cu alte cuvinte, ce vreau să vă spun este că vom face tot ce ne stă în putinţă pentru a găsi o soluţie a acestei priorităţi dar şi pentru a ne ţine de cuvânt faţă de prietenii noştri români şi bulgari.

Eforturile ungare, oricât de susţinute şi cinstite ar fi, probabil nu vor da roade. Diplomaţi europeni în post la Bruxelles şi citaţi de agenţiile de presă afirmă déjà de câteva zile că aderarea celor două state - România şi Bulgaria - în luna martie este compromisă întrucât rapoartele lor de evaluare ar fi negative.

Chestiunea Schengen rămâne aşadar în suspans - cel puţin din punct de vedere ungar- dar nu şi legea privind dubla cetăţenie. Intrată în vigoare la Budapesta la începutul anului, ea permite celor din străinătate care dovedesc că au rădăcini maghiare să capete şi cetăţenia ungară. Janos Martonyi a enumerat la Paris ţările care ar putea fi interesate de această nouă lege:

"Interesul cel mai mare este fără îndoială în Serbia dar şi în România. În această din urmă ţară, pentru maghiarii care locuiesc în România deci, nu e vorba neapărat de o chestiune practică cât una emoţională sau simbolică.

În Slovacia, o ştim déja, interesul va fi mult mai mic din diverse motive. Aş mai adăuga aici că relaţiile noastre cu Serbia şi România nu au fost niciodată aşa de bune ca astăzi.

Sunt déjà de 20 de ani în politică în diverse mişcări şi guverne şi vă asigur că niciodată nu am avut relaţii aşa bune cu aceste două ţări. Chiar şi cu Slovacia avem azi relaţii foarte bune. Iată de ce cred că această lege a dublei cetăţenii nu va pune vreo problemă. Am explicat motivele şi situaţia care există, toţi vecinii noştri au acceptat ideea. Singura ţară care punea probleme la început a fost Slovacia dar modificări ulterioare i-au convins şi pe e"i.

În sfârşit, dacă această lege a dublei cetăţenii a convins pe toată lumea - cel puţin din spusele ministrului de externe - nu la fel de limpede pare a fi dreptul la vot al acestor viitori cetăţeni maghiari. Janos Martonyi explică:

"Chestiunea dreptului la vot rămâne deschisă. În cazul României de exemplu, oamenii care nu locuiesc în această ţară dar au cetăţenia română, pot vota. Italienii la fel, pot şi ei vota când nu stau în Italia, croaţii pot vota şi ei - în fapt majoritatea ţărilor care acceptă dubla cetăţenie acceptă şi votul celor din străinătate. De exemplu, tatăl preşedintelui francez Nicolas Sarkozy nu locuieşte în Ungaria dar cum e de origine maghiară ar fi putut cere naţionalitatea ungară".

Două ore de discuţii şi puţine revelaţii aşadar în urma întrevederii ministrului ungar de externe. La finalul întrevederii, retras deoparte pentru două minute cu ziariştii radio, Janos Martonyi este întrebat de unul din colegi ce părere are despre acuzaţia că "Ungaria ar fi devenit o democraţie autoritară". Gata, interviurile s-au terminat acum, răsună deodată o voce hotărâtă. Nu cea a ministrului, dar cel puţin aşa am avut totuşi un început de răspuns.