Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Schimbarea Tratatului UE, soluţia crizei datoriilor. Bursele reacţionează pozitiv

toate-privirile-atintite-palatul-elysee-foto-reuters.jpg

Toate privirile, aţintite către Palatul Elysee. Foto: Reuters

Franţa şi Germania cer introducerea de sancţiuni automate împotriva ţărilor din Uniunea Europeană al căror deficit bugetar depăşeşte nivelul de 3% din PIB prevăzut în legislaţia comunitară. Un acord franco-german de schimbare a tratatului UE în acest sens va fi trimis miercuri preşedintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy. Modificările constituţionale ar putea avea loc doar pentru cele 17 ţări din Zona Euro, dacă va fi necesar, deşi este de preferat un tratat pentru toate cele 27 de state membre ale UE, a anunţat şeful statului francez, Nicolas Sarkozy, în conferinţa de presă comună cu cancelarul german Angela Merkel ce a urmat întâlnirii de luni de la Palatul Elysée. Bursele europene, dar şi cea americană, au reacţionat pozitiv la anunţul celor doi lideri, iar euro s-a apreciat în raport cu dolarul.

Franţa şi Germania cer de asemenea introducerea de sancţiuni automate împotriva ţărilor din Uniunea Europeană al căror deficit bugetar depăşeşte nivelul de 3% din PIB prevăzut în legislaţia comunitară. "Preferinţa noastră este pentru un tratat al tuturor celor 27 de state membre, astfel încât nimeni să nu se simtă exclus, dar suntem pregătiţi să mergem înainte cu un tratat pentru 17 ţări, la care ceilalţi să fie liberi să se alăture", a spus Sarkozy.

Iată un rezumat al declaraţiilor lui Nicolas Sarkozy şi ale Angelei Merkel:

"Ceea ce s-a întâmplat - criza datoriilor suverane ale Europei - nu trebuie să se întâmple din nou. Acesta este motivul pentru care vrem un nou tratat - asta vor Germania şi Franţa. O dată pe lună, liderii europeni trebuie să se întâlnească lunar, pe toată durata crizei, pentru a se concentra pe susţinerea creşterii economice în Europa. Bugetele celor 17 ţări vor conţine un concept constituţional (modificarea prin constituţie a bugetelor) astfel încât bugetele naţionale să fie orientate către un echilibru. Ce s-a întâmplat în Grecia nu trebuie să se întâmple din nou."

"E o alegere strategică, este o alegere istorică. Prietenia dintre Franţa şi Germania a determinat acest lucru. Sperăm ca constituţiile din cele 17 ţări din Zona Euro sa conţină o regulă de aur cu privire la deficit. Curtea Europeană de Justiţie va arăta dacă regula de aur din fiecare ţară este compatibilă. Acest lucru respectă suveranitatea." - Este vorba despre introducerea de sancţiuni automate împotriva ţărilor din Uniunea Europeană cu deficit bugetar ce depăşeşte nivelul de 3% din PIB prevăzut în legislaţia comunitară.

"Divergenţe franco-germane ar pune în pericol Zona Euro", a mai arătat Sarkozy, precizând în acest context că Germania şi Franţa sunt pe deplin şi în total acord că euroobligaţiunile sau mutualizarea datoriei nu reprezintă soluţii pentru criză. Pentru recâştigarea încrederii, reia şeful statului francez o idee mai veche, o strânsă colaborare între guverne şi respectarea angajamentelor acestora este esenţială.

"Dincolo de modificarea tratatelor, este nevoie de armonizarea deciziilor, pactul de stabilitate trebuie respectat. Suntem deschişi la orice fel de propuneri privind modificarea tratatelor", subliniază Sarkozy. De asemenea, mecanismul de stabilitate trebuie să fie în vigoare în 2012.

La rândul său, cancelarul german Angela Merkel ne aminteşte că "Trecem printr-o situaţie foarte dificilă. Ar trebui să recâştigam încrederea pieţei şi să ne recăpătăm încrederea în Zona Euro. În timpul summitului de joi, ar trebui să recâştigam această încredere şi să ne consolidăm angajamentele. Suntem două economii majore - Franţa şi Germania - şi de aceea avem o mare responsabilitate. Avem nevoie de o modificare a tratatului."

Contextul întâlnirii de luni

Miza întâlnirii de luni a preşedintelui Nicolas Sarkozy cu cancelarul german Angela Merkel la Palatul Elysée este enormă: de un acord final între Paris şi Berlin depindea soluţionarea crizei datoriilor suverane, aşa că pieţele au aşteptat cu înfrigurare declaraţiile celor doi lideri. În prima parte a zilei, bursele au reacţionat pozitiv atât în Europa, cât şi în Asia, iar euro s-a apreciat în raport cu dolarul.

Până acum, Parisul şi Berlinul stabiliseră un consens în privinţa necesităţii modificării tratatelor europene în vederea creerii unei uniuni bugetare în care disciplina să fie de fier şi sancţiunile pentru încălcarea regulilor să fie pe măsură. Iniţial, Parisul nu a privit cu ochi buni ideea revizuirii tratatelor, care e riscantă dat fiind că în unele ţări poate implica şi referendumuri, dar concesia a fost făcută: Franţa şi Germania vor pleda pentru uniunea bugetară şi revizuirea tratatelor, dacă nu pentru întreaga Uniune Europeană, măcar pentru statele Zonei Euro.

Disensiunile franco-germane

Până luni, Parisul şi Berlinul căzuseră de acord asupra ţintei, dar nu şi asupra căilor de urmat pentru a o atinge. Sarkozy şi Merkel aveau de făcut o alegere în cazul unor probleme spinoase: "cum se vor implica în criza datoriilor" - dacă o va face Banca Centrală Europeană -, sau "dacă vor emite statele membre obligaţiuni în comun" - idee respinsă vehement de Germania, dar dorită până acum de Franţa şi Comisia Europeană.

Următorul pas se face la summitul Uniunii Europene ce începe joi, pe 8 decembrie, unde un eventual eşec ar echivala cu un certificat de deces pentru Zona Euro şi Uniunea Monetară.

Agenda încărcată a întâlnirilor europene

Zilele acestea are loc un adevărat maraton în capitala franceză: marţi soseşte în Europa Secretarul american al Trezoreriei, Timothy Geithner. Acesta merge la Berlin şi Frankfurt marţi, pentru a se întâlni cu preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, şi cu cel al Bundesbank, Jens Weidmann. Geithner se întâlneşte apoi miercuri, la Paris, cu preşedintele Nicolas Sarkozy. În fine, şeful statului francez va mai avea joi o ultimă ocazie de a discuta cu cancelarul Merkel la reuniunea Partidului Popular European de la Marsilia, la care vor participa amândoi, alături de alţi lideri ai familiilor democrat-creştine şi conservatoare.