Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Şeful DNA bulgar demisionează, în semn de protest

todor-kolarov.jpg

Todor Kolarov a fost analist în Banca Mondială şi consilier juridic în ambasada Bulgariei la Washington

Primul ministru Boiko Borisov a acceptat demisia lui Todor Kolarov - preşedintele Comisiei de stat pentru confiscarea proprietăţilor dobândite în urma unor activităţi criminale. Printre motive, Kolarov, ales pentru acest post de Borisov dintre 20 de candidaţi în urmă cu mai puţin de un an, menţionează „lipsa de sprijin politic din partea Parlamentului şi a preşedintelui”.

Corespondentul RFI la Sofia, Petio Petkov:

Prin demisie am spus, într-un mod diplomatic, că în Bulgaria nu numai că nu se duce o luptă eficace împotriva crimei organizate la nivel înalt şi corupţiei în etajele superioare ale puterii, dar nici nu se întrevede aşa ceva. În comisie nu există o majoritate reformistă”, a declarat Kolarov.

Petio Petkov: Şeful DNA bulgar demisionează, în semn de protest

AscultăDownload

Opoziţia prognozează că motivele care au stat la baza demisiei vor putea fi regăsite în următorul raport de ţară pe justiţie, în raportul Mecanismului de Cooperare şi Verificare din luna iulie.

Kolarov l-a moştenit în acest post pe profesorul Stoian Kuşlev, devenit cunoscut prin numirile de rude şi prieteni şi prin bonusurile în valoare de zeci de mii de euro pe care şi le-a autoacordat. Vădit enervat de gestul simbolic al lui Kolarov, primul ministru a declarat că „nu va permite ca un om numit de el să-i sucească mâinile”. Trebuie menţionat că numirea lui Kolarov s-a făcut la recomandarea vice prim-ministrului Simeon Djankov şi a ministrului Justiţiei, Margarita Popova.

Înainte de a ocupa acest post, Kolarov a fost analist în Banca Mondială şi consilier juridic în ambasada Bulgariei la Washington.

Kolarov a primit sprijinul Comisiei Europene, care a apreciat pozitiv proiectul de lege al confiscărilor, elaborat la iniţiativa sa. Cu punerea mai rapidă în practică a legii, guvernul bulgar încearcă să câştige bunăvoinţa Comisiei Europene pentru următorul raport de monitorizare de care depinde în mare măsură şi aderarea ţării la zona Schengen.

Legea permite confiscarea de proprietăţi, considerate ilicite, numai în baza unei acuzaţii. Sunt menţionate printre altele terorismul, crima organizată, reţelele de prostituţie, traficul de persoane, armament şi de narcotice, jafurile, corupţia, infracţiunile fiscale. Cei acuzaţi vor trebui să-şi dovedească singuri provenienţa legală a veniturilor. Confiscarea civică va putea demara dacă diferenţa între veniturile legale ale persoanei respective şi valoarea proprietăţilor sale dobândite în ultimii zece ani depăşeşte 128.000 de euro.

Kolarov însă a intrat în conflict cu doi din membrii comisiei numiţi de partidul de guvernământ după ce a cerut ca ei să-şi micşoreze benevol salariile în vederea realizării de economii în condiţiile crizei. Micşorarea cheltuielilor de protocol şi retragerea limuzinelor de serviciu „Peugeot 607” au fost cele două picături ce au adus situaţia în instituţia anticorupţie în pragul exploziei. Membrii comisiei au semnalat Curtea de Conturi asupra unor prezumptive abuzuri ale lui Kolarov, dar cele trei verificări efectuate în ultimele şase luni nu au stabilit nereguli.