Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Spania: Alegeri regionale marcate de criza economică şi secesionismul basc

Duminică vor avea loc alegeri regionale în două dintre cele 17 provincii Spaniole. În Galiția si Țara Bascilor, alegătorii sunt chemați la urne pentru a decide noua componență a parlamentelor regionale, din care ulterior vor descinde guvernele locale. Important test pentru cabinetul conservator al premierului Mariano Rajoy, care, pe de o parte, va putea sa ia pulsul încrederii electorale de care se bucură în urma unui an de guvernare marcat de recesiune si agresiva politică de austeritate, iar pe de altă parte va putea să aibă o radiografie clară a sprijinului popular de care se bucură miscărilor secesioniste  din nordul Spaniei.

Alegerile regionale au loc intr-un moment crucial pentru Partidul Popular al premierului Mariano Rajoy, care are deschise în acest moment două importante fronturi, criza financiară și mișcarile secesioniste din Catalonia și Țara Bascilor. Acest scrutin electoral  se poate converti într-un important barometru politic, care să determine politica guvernului central.

În Galiția, unde Partidul Popular a guvernat printr-o majoritate absolută, Premierul Mariano Rajoy poate verifica, în urma acestui scrutin, care este încrederea populară de care se bucură în acest moment, după un an de profundă criză economică  și nenumărate proteste sociale. Alegerile din Galiția pot reflecta, într-o oarecare măsură, situația electorală a celor două mari partide centrale, socialist și popular.  Aici liderul popular local, Alberto Núñez Feijóo, speră să revalideze majoritatea absolută pe care a abținut-o cu trei ani în urmă. Feijóo a devansat cu aproape jumatate de an data alegerilor pentru a opri eroziunea de popularitate generată de politica centrală a propriului partid.

Dar ultimele sondaje nu mai sunt atât de generoase cu Partidul Popular, deși continuă să fie prima preferintă  electorală, conservatorii au ajuns la 42%, fața de aproape 47% cât au abținut la ultimul scrutin.

Dar probabil surpriza cea mai mare este că electoratul din Galiția nu-și mută preferința către opozitia socialistă, care a scăzut mai mult decăt popularii în sondaje, ci către formațiuni din stânga extrema a eșichierului politic, cum este noul partid, Alternativa Galițiană de Stânga, care ar putea să fie o nouă piesă a unei ample  coaliții locale  care să debarce în cele din urmă conservatorii de la putere.

În Tara Bascilor miza acestor alegeri este cu totul alta, aici prețedintele socialist  basc, Patxi Lopez, a devansat alegerile cu șase luni deoarece a pierdut susținerea  politică din parlament, prin retragera sprijinului conservator.

 Cele două mari partide centrale au pierdut încrederea electoratului în favoarea partidelor locale, sondajele dând prima șansă Partidul Naționalist Basc, formațiune care a guvernat provincia bască neintrerupt  din 1987, până în 2009 și Bildu, o coaliție naționalstă de stănga, a cărui discurs secesionist este marcat de un mesaj foarte clar, ”independența bascilor, este soluția crizei economice”.

Bildu a fost susținută în campania electorală de mesajele prizonierilor ETA, aflați în inchisorile spaniole și deși sunt primele alegeri la care participă se bucură de o susținere electorală de peste 26%. Dar forța cea mai votată continuă să fie  Partidul Nationalist Basc care se bucură de  peste 33% din intenția de vot, iar liderul acestuia Iñigo Urkullu, se va converti cel mai probabil in viitorul presedinte basc.

Socialistii  conduși de Patxi Lopez, președintele în funcție,  se laudă cu faptul că au reușit să pacifice regiunea și să determine ETA să renunțe la atacuri teroriste,  dar au scăzut în sondaje  de la 30%, la 18 %, pentru proasta  gestiune economică a regiunii.

Popularii în schimb, deși nu depasesc 13 procent din intenția de vot mizează pe un electorat fidel, pastrănd același discurs agresiv împotriva secesionismului basc. Candidatul P.P., Antonio Basagoiti, acuză candidatul naționalist basc, Iñigo Urkullu, că a pactat, împreună cu președintele catalan,  Artur Mas, un plan pentru a obține împreună independența celor două regiuni din nordul Spaniei.