Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Stefan Fule, comisar european pentru Extindere, la RFI: UE trebuie să arate Moldovei luminiţa de la capătul tunelului

"Uniunea Europeană trebuie să arate Republicii Moldova luminiţa de la capătul tunelului, să dea o speranţă că la finalul acestui drum nu există un zid de netrecut", spune într-un interviu la RFI comisarul european pentru Extindere, Stefan Fule. El declară pe de altă parte că "stabilirea unei legături între MCV şi aderarea României la Spaţiul Schengen e greşită, indiferent cine o face".

Reporter: Anumite state europene, precum Germania încearcă să reintroducă vizele pentru statele din Balcanii de Vest, care obţinuseră din partea Uniunii o liberalizare a vizelor. Cum putem avea o politică de extindere şi de vecinătate coerentă, dacă unele state decid să renunţe la decizii deja luate?

 

 

Stefan Fule: Sunt şase state care au formulat această cerere. Pe de o parte, le înţeleg meritele şi temerile, din pricină că există un număr în creştere de solicitări de azil nefondate. Aceştia folosesc în mod greşit regimul de vize liberalizat între statele din Zona Schengen şi cele din Balcanii de Vest. Sunt convins că statele din Balcani vor lua această problemă în serios şi consider că este încă timp să fie luate măsurile care să împiedice creşterea numărului de solicitări de azil nemotivate. Consider de asemenea că aceste şase ţări trebuie să se gândească de două ori înainte să meargă până la capăt cu cererea de suspendare a vizelor. Înţeleg că avem o problemă care trebuie rezolvată cu toată seriozitatea, pentru că reprezintă o parte a politicii europene din această regiune. În acelaşi timp, aveţi dreptate: renunţând la liberalizarea vizelor, ar fi un mare pas înapoi pentru cetăţenii din Balcanii de Vest, dar şi pentru politica de extindere şi de vecinătate a Uniunii Europene.

 

Rep.: Aţi spus că nu există niciun zid la capătul Parteneriatului Uniunii Europene cu Moldova. Când va fi făcut concret următorul pas în ceea ce priveşte apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană?

S.F.: Asta nu ştiu. Ce încerc să spun este că în acest moment Uniunea trebuie să arate Moldovei luminiţa de la capătul tunelului. Trebuie să dea o speranţă că la finalul acestui drum nu există un zid de netrecut. În acelaşi timp, există multe chestiuni în prezent pe agenda de negociere cu Republica Moldova. Negociem politica de asociere, integrarea economică, liberalizarea vizelor. Totodată, potrivit principiului mai mult pentru cei care fac mai mult ("more for more"), Uniunea va da ajutor financiar pe cap de locuitor. Sperăm că pe măsură ce Moldova va merge mai departe pe calea reformelor, să existe şi o sustenabilitate financiară mai mare a acelor reforme. Moldovei i se cere uneori să facă paşi dificili, aşa că are totuşi nevoie să vadă perspectiva europeană la capătul drumului.

 

Rep.: Dacă tot am ajuns la acest capitol… am văzut în aceste ultime luni schimbări politice importante produse de primăvara arabă. Să ne aşteptăm la o schimbare în ceea ce priveşte finanţarea politicii de vecinătate? Adică mai mulţi bani pentru vecinătatea sudică, mediteraneană şi mai puţini pentru vecinătatea estică?

S.F.: Nu cred că se va întâmpla asta. Lucrurile nu funcţionează chiar aşa. A existat în trecut un fel un fel de "gentlemen's agreement" între statele membre ale Uniunii Europene, în privinţa porţiunii de buget care s-a îndreptat către Sud şi cea destinată Estului. Dar avem două principii fundamentale diferite. Primul este diferenţierea. Politica noastră a fost acum ajustată, pentru a încerca să rezolvăm problemele din Sud şi o alta pentru problemele din Est. Al doilea principiu nou este cel pe care l-am enunţat deja: "mai mult pentru mai mult". Cu alte cuvinte, cu cât o ţară face mai multe reforme, cu atât se poate aştepta să primească mai mult sprijin de la Comisia Europeană. Sau ca să parafrazăm: în loc de un procent stabilit în avans pentru statele din Est sau pentru cele din Sud, toată lumea ar trebui să accepte că banii se vor îndrepta către cei mai hotărâţi să treacă la fapte, spre cei care fac reformele.

 

"Regulile jocului nu se schimbă"

 

Rep.: Ne putem aştepta să existe o modificare a criteriilor de aderare la Uniunea Europeană?

S.F.: Nu, regulile jocului nu se schimbă. Atât cât se negociază un acquis, acesta rămâne. Ca regulile jocului să se schimbe, ar trebui ca acquis-ul să fie modificat. În schimb, modificăm metoda.

 

Rep.: Ce înseamnă asta?

S.F.: Înseamnă că în trecut era suficient să iei "pachetul" pentru a respecta solicitările. Acum însă ne concentrăm atenţia asupra implementării solicitărilor. Urmărim rezultatele. Şi aici ne referim în special la cele privind respectarea statului de drept. Muntenegru e primul stat care are de-a face cu acest sistem remodelat de negociere a aderării la Uniunea Europeană. Ceea ce înseamnă cele două capitole de aşa-numit "acquis soft", dar care sunt în acelaşi timp cele mai importante elemente ale apartenenţei la Uniune–valorile, principiile, libertăţile fundamentale, democraţia, domnia legii, independenţa justiţiei. Aceste capitole sunt deschise la începutul negocierilor şi închise chiar la sfârşitul lor. Între timp, în aceşti ani, statele membre au timp să se implice mai mult, e timp să pregătească procesul de aderare şi pentru a urmări rezultatele. Toate acestea ajută statul respectiv să-şi asume pe deplin toate responsabilităţile şi drepturile până la momentul la care procesul de ratificare e încheiat. Asta înseamnă că nu va mai fi nevoie de Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Ne-am învăţat lecţia.

 

"Nici o legătură între MCV şi Schengen"

 

Rep.: Pentru că tot aţi menţionat Mecanismul de Cooperare şi Verificare, aţi spus că România trebuia să ia măsuri pentru a se asigura că acest mecanism va deveni istorie şi că atâta timp cât există MCV, nu va exista aderarea la Schengen.

S.F.: Consider că stabilirea unei legături între MCV (Mecanismul de Cooperare şi Verificare) şi aderarea României la Schengen e greşită, indiferent cine o face. Comisia Europeană a fost foarte clară la acest capitol, a explicat că nu există nicio legătură. Zona Schengen are propriile reguli tehnice clare, iar Mecanismul de Cooperare şi Verificare are şi el regulile sale. Iar Comisia Europeană este de părere că România şi-a îndeplinit deja obligaţiile tehnice care se cer ţărilor ce vor să devină parte a Spaţiului Schengen. Revenind la Mecanism, nu cred că este în interesul nimănui ca el să devină un mecanism permanent, care să fie valabil doar în cazul anumitor state, iar pentru altele, nu. Cred că este în primul rând chiar în interesul românilor şi al elitei lor politice să-şi unească forţele, să ajungă la un consens politic, să găsească voinţa şi să respecte cerinţele Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Cu alte cuvinte, să fie la nivelul aşteptărilor europenilor. Şi sper ca Executivul european să poată spune cât mai curând celorlalte state membre că toate cerinţele formulate la adresa României au fost îndeplinite. Asta ar fi atât în beneficiul României, cât şi al Uniunii Europene, dar şi al statelor care vor adera de acum. Dar încă o dată, soluţia nu e ca cineva de la Bruxelles să schimbe regulile şi să înalţe ştacheta. Soluţia este ca românii înşişi să respecte cerinţele. Au trecut şase ani lungi şi cred că a venit momentul ca România să ia asta în serios.

 

Negocierile cu Turcia "nu sunt blocate"

 

Rep.: Turcia e un capitol sensibil atunci când vorbim de negocieri de aderare la Uniune. De ce sunt încă blocate negocierile cu această ţară?

S.F.: Nu consider că sunt blocate. Sunt însă amânate pe termen nedefinit. Nu am reuşit să deschidem capitole noi de negociere în ultimii doi ani. Nu e un semn bun. Există o serie de argumente pentru această amânare. Există şi o problemă de credibilitate, atât în ceea ce priveşte Turcia şi aici mă refer la hotărârea de a face reforme, dar într-o anumită măsură şi în privinţa Uniunii Europene. Totuşi, nu poţi să schimbi regulile în timpul jocului. Aici mă refer la anumite state membre, care blochează unilateral anumite capitole de negociere ce ar putea fi deschise. De ce sunt aceste discuţii importante? Eu unul nu văd un cadru mai bun de cooperare decât aceste negocieri de aderare combinate cu dialogul politic. În al doilea rând şi poate chiar mai important, negocierile de aderare reprezintă singurul proces în care Uniunea contează în reformele înfăptuite de Turcia. Consider că trebuie să fim interesaţi de aceste reforme şi de continuarea lor şi apoi să ne aşteptăm la standarde europene bazate pe valori europene.

 

Rep.: România are probleme în ceea ce priveşte etnicii români din Serbia şi din Ucraina. Ambele ţări aspiră să adere la Uniunea Europeană, deci respectarea drepturilor minorităţilor este o obligaţie. România nu a reuşit să rezolve până acum aceste probleme prin negocieri bilaterale. Ce poate face Comisia Europeană la acest capitol?

S.F.: Ceea ce se poate face, facem deja. În ultimul an, am încercat să creăm condiţiile pentru ca România să-şi rezolve aceste probleme cu vecinii şi în special pe cele cu Serbia. Experţii noştri se ocupă de asta, o misiune de experţi a fost trimisă la faţa locului, pentru a vedea care e situaţia. Apoi, am încurajat OSCE şi comisarul pentru protecţia drepturilor minorităţilor din cadrul OSCE să joace un rol important la acest capitol. Şi asta se şi întâmplă:  chiar săptămâna trecută a avut loc o întâlnire importantă şi au existat nişte progrese. În raportul european privind progresele realizate de Serbia am acordat atenţie problemei minorităţilor şi vom acorda atenţie şi pe mai departe. În acelaşi timp, suntem preocupaţi ca procesul de extindere să nu devină o victimă a problemelor bilaterale nerezolvate. Dar cei care vor să devină membri ai Uniunii Europene şi care au totuşi un dosar bun, să respecte valorile, principiile şi drepturile fundamentale, inclusiv pe cele ale minorităţilor.