Sume fabuloase, în campania electorală din SUA

Cifrele evocate de Center for Responsive Politics sunt de-a dreptul halucinante. Numai pentru campania prezidenţială din acest an s-au cheltuit 2,6 miliarde de dolari. Chiar dacă pare enormă, suma este mai mică decât cea din 2008, când s-au cheltuit 2,8 miliarde, dar atunci, e adevărat, avuseseră loc alegeri preliminare şi la democraţi.

Din suma de mai sus, cei doi candidaţi, Barack Obama şi Mitt Romney, au cheltuit două miliarde de dolari. Restul s-a "dus" pe convenţiile celor două partide sau provin de la diverse organizaţii externe. Acest lucru este de altfel noutatea sezonului electoral, aşa-zisele PAC, comitete de acţiune politică ce permit din 2010 încoace firmelor, sindicatelor şi particularilor să aibă o contribuţie, să finanţeze fără nici o limită. Lucru care a dat naştere şi la Super PAC-uri uriaşe, dotate cu sute de milioane de dolari. Astfel, câţiva miliardari au putut face donaţii importante, precum magnatul din Las Vegas, Sheldon Adelson, care a investit 40 de milioane de dolari în campania lui Romney.

Micii donatori sunt însă şi ei importanţi, întrucât dacă 30% din fondurile obţinute de Obama provin de la persoane care au dat mai puţin de 200 de dolari, totalul reprezintă totuşi  aproape 220 de milioane de dolari.

Aceste comitete PAC, teoretic, nu au nici o legătură directă cu echipele de campanie. În realitate, însă, ele sunt braţul lor armat pentru a duce luptele publicitare negative, de exemplu. O sarcină cu atât mai uşoară şi eficientă, cu cât trebuie ştiut, aceste Super PAC-uri sunt conduse adesea de foşti colaboratori ai candidaţilor. Unul dintre comitete, favorabil republicanului Mitt Romney este pilotat de Karl Rove, eminenţa cenuşie a ex-preşeditelui George Bush jr.

În total, dacă se iau în calcul toţi banii consacraţi alegerilor prezidenţiale şi cei pentru Congresul de la Washington în acest an, se ajunge la şase miliarde de dolari. Dintre care un miliard a fost investit numai în publicitate la televizor pentru sau contra celor doi candidaţi la Casa Albă. O adevărată mană cerească şi pentru reţelele de televiziune din America, unde anumite canale pur şi simplu nu au mai avut spaţiu publcitar de vânzare.