
Politică
Tragedie umanitară la frontiera spaniolă-marocană
madrid-84596700.jpg

Corespondentul RFI la Madrid, Mugur Chiujdea
În noaptea de luni spre marţi Garda Civilă spaniolă a evacuat în forță imigranții subsaharieni, care ocupaseră o mică insulă, La isla de la Tierra, teritoriu stâncos nelocuit, de doar câteva hectare, aflat la câţiva zeci de metri de coastă marocană.
Cele aproape 100 de persoane, care ocupaseră mica insulă spaniolă, au fost expulzate în teritoriul marocan. Imigranții, majoritatea de origine centrafricană, au fost preluați de către autoritățile din Maroc și probabil vor fi expulzați mai departe în Algeria, de unde se presupune că provin.
Ambarcațiunile gărzii civile au ajuns pe insulă în toiul nopții, surprinzând grupul de africani, care era convins ca va fi dus în Spania. Aici s-a facut o scurtă selecție iar femeile și copiii, fiind considerate persoane vulnerabile, au ramas în grija autorităților spaniole și au fost internate provizoriu într-un spital din Melilla.
Celelalte 73 de persoane au fost duse într-o şalupă până aproape de plaja marocană, “parcurgând ultimii 30 de metri prin apă”, după cum relatează presa spaniolă. Aici erau aşteptați de un impresionant dispozitiv militar marocan, care controla perimetrul coastei. Împreună cu jandarmeria locală, acesta i-au preluat, îmbarcându-i în autobuze militare, pentru a-i transporta în centre pentru imigranţi.
Protagoniștii acestui nefericit moment ajunseseră pe insulă în două grupuri, unul de 19 persoane miercuri și altul de 68 duminică. Au fost conduși aici de mafia implicată în traficul de persoane, cu amăgirea că aflându-se pe teritoriu spaniol vor fi transferați în cele din urmă în Spania continentală. Stăteau stranși în jurul steagului spaniol așteptând ca autoritățile să vină să-i preia pentru a-și continua drumul spre Europa.
Însă această inedită strategie a mafiei implicate în traficul de persoane nu a făcut decât să provoace alarmă în rândul autorităților spaniole. Ministrul de Externe, José Manuel García-Margallo, a convocat autorităţile marocane într-o reuniune de urgenţă şi în mai puţin de 24 de ore a fost organizată această acțiune comună care s-a sfârșit prin evacuarea insulei. Margallo își motiveaza atitudinea prin teama de a nu crea un precedent, încurajând astfel traficul de persoane, aflat într-o plină recrudescență. Tot în aceste zile aproape 500 de imigranţi au luat cu asalt gardul care desparte Ceuta și Melilla de teritoriul marocan, încercând să ajungă în Spania, iar alte grupuri de imigranţi încearcă să ajungă în ambarcațiuni fragile de pe coasta Africii în insulele Canare.
De cealaltă parte imigranții din Africa Subsahariană, din țări precum Senegal, Niger, Camerun sau Nigeria, trăiesc o tăcută și profundă dramă, care nu de multe ori ajunge în atenția presei europene. Izgoniți de sărăcie sau de tensiunea unor conflicte locale ei se îndatorează ca să facă rost de banii necesari pentru a ajunge în Europa, un drum pe care mulți dintre ei îl fac pe jos străbătând deşertul Sahara. O aventură care de multe ori durează doi sau trei ani, deoarece drumul din centrul Africii până la frontiera cu Spania poate descrie cele mai inedite trasee, în funcţie de granițele pe care le pot trece.
Dar cele mai dureroase momente le trăiesc atunci când încercările lor sunt frustrate. Mulţi dintre ei sunt arestaţi de poliţia marocană şi fără să se respecte minimele exigenţe legale; după cum au denunțat mai multe ONG-uri într-o anchetă publicată în ziarul El Pais, sunt deposedaţi de bani și acte, bătuţi brutal şi în cele din urmă izgoniţi la granița cu Algeria, fără apă sau mâncare.
Aici încep să trăiască cele mai dificile momente ale acestei prelungite tragedii, de cele mai multe ori grănicerii algerieni refuză să-i primească, gonindu-i înapoi în Maroc cu focuri de armă.
Aceştia trebuie să-şi reia aventura şi nu de puţine ori, multi dintre ei fac acest traseu de două sau trei ori pentru a reuşi să treacă în Spania.
În urma tratamentului brutal din partea poliţiei marocane, după cum denunță mai multe organizaţii care le acordă asistenţă medicală, precum Medici Fără Frontiere, aceştia sunt internaţi cu mâini și picioare rupte sau cu fracturi de mandibulă. Pe teritoriul marocan nu pot face plângere la poliţie iar asistenţa medicală de cele mai multe ori nu este înregistrată.