Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Troica la Atena: reformele întârzie, banii vor întârzia şi ei

drapeau-europeen432.jpg

Troica la Atena: reformele întârzie, banii vor întârzia şi ei

Bursele şi moneda europeană au înregistrat căderi mari luni, pe fondul temerilor legate de situaţia din Grecia şi din Spania. Un euro s-a tranzacţionat pentru 1,2 dolari, în timp ce faţă de yen euro a atins cel mai scăzut nivel din ultimii 11 ani.

Miniştrii de Finanţe din zona euro nu au reuşit aşadar să oprească  declinul euro nici după aprobarea împrumutului acordat Spaniei pentru recapitalizarea băncilor, notează agenţia Bloomberg.

Marţi, la Atena vor veni reprezentanţii creditorilor Greciei – aşa-numita troică – Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală Europeană. Creditorii vor evalua stadiul reformelor, la cinci ani de la începutul crizei.

Fondul Monetar Internaţional ia în considerare chiar sistarea sprijinului financiar acordat Greciei, potrivit publicaţiei germane „Der Spiegel”. Reprezentanţii instituţiei nu mai au răbdare ca guvernul de la Atena să implementeze reformele promise, dar veşnic amânate.

Germania este la fel de fermă pe poziţii ca şi FMI: grecii ar trebui să înceapă să plătească salariile şi pensiile în drahme, a declarat Alexander Dobrindt, secretar executiv al CSU, partid face parte din coaliţia cancelarului Angela Merkel. „O ţară care nu are voinţa de a îndeplini condiţiile sau nu o poate face, trebuie să aibă ocazia să iasă din zona euro”, a explicat politicianul pentru „Die Welt”.

Comisia Europeană a confirmat luni că următoarea tranşă nu va fi plătită înainte de septembrie. „În ultimele câteva luni, au existat întârzieri semnificative în implementarea programului de austeritate, din cauza alegerilor parlamentare repetate”, potrivit purtătorului de cuvânt al Comisiei. Totuşi, Executivul european consideră că Grecia ar trebui să rămână în zona euro.

Fără următoarele tranşe de bani din împrumutul de 130 de miliarde de euro, statul elen ar putea intra în incapacitate de plată în septembrie. Ultima tranşă ar fi trebuit să ajungă în iunie, dar instituţiile internaţionale au amânat-o din pricina alegerilor.

Noul guvern al lui Antonis Samaras spera să renegocieze împrumutul şi să obţină o amânare a implementării reformelor şi tăierilor de buget. Renegocierea acordului care a adâncit criza din Grecia a fost de altfel o promisiune de campanie a liderului conservatorilor, Antonis Samaras.

Nu a obţinut-o. Acelaşi premier Antonis Samaras compara duminică situaţia din Grecia cu Marea Depresie din America anilor 30. „Este versiunea noastră a Marii Depresii”, i-a spus Samaras fostului preşedinte american Bill Clinton, aflat în vizită la Atena.

Coaliţia lui Samaras, formată din trei partide care au fost de acord cu termenii împrumutului, nu a reuşit să facă tăierile de buget necesare.

Cele trei partide – Noua Democraţie, Pasok şi Stânga democratică - ar fi trebuit să anunţe astăzi troica de unde vor face economii e 11,5 miliarde de euro. Economiile sunt necesare pentru a micşora deficitul de la 9,3% din PIB până la 3%, la sfârşitul lui 2014.

Însă după o întâlnire a liderilor celor trei partide, în urmă cu câteva zile, a reieşit că grecii vor fi scutiţi anul acesta de noi măsuri dureroase. Totuşi, ministrul de Finanţe grec Yannis Stournaras a indicat că nu exclude noi tăieri anul viitor.

Potrivit „Wall Street Journal”, autorităţile de la Atena ar urma să anunţe săptămâna aceasta închiderea a 20 de agenţii şi companii de stat. Restructurarea ar urma să se facă în principal prin comasarea agenţiilor. Însă sub termenii ultimului acord de împrumut, ar fi trebut concediaţi până la sfârşitul anului 15.000 de funcţionari publici.

Produsul Intern Brut al Greciei se va reduce cu o cincime până la finalul anului, potrivit estimărilor. E al cincilea an consecutiv de recesiune, provocată de creşteri de taxe, tăieri de cheltuieli publice şi salarii.

Toate – măsuri solicitate de creditorii internaţionali pentru cele două împrumuturi. Şomajul a atins un nivel record de 22,6% în primul trimestru al anului.

Surse din administraţia elenă au precizat că guvernul va găsi de unde să facă toate reducerile de buget necesare, iar în anumite cazuri ar urma să propună măsuri care să economiseasă dublu faţă de cât cere Troica.

Până acum însă, potrivit „Wall Street Journal”, guvernul grec a reuşit să închidă doar 12 agenţii publice. Privatizările au fost şi ele blocate. Recent, şeful agenţiei pentru privatizări, Costas Mitropoulos, şi-a dat demisia, acuzând noul guvern că i-a blocat eforturile.