Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


UE: Libertatea presei, în regres

media.jpg

UE: Libertatea presei, în regres

 Toate statele membre au regresat la capitolul libertatea presei. Semnalul de alarmă vine de la mai mulţi experţi în cadrul unei dezbateri din Parlamentul European privind "Libertatea Media în Uniunea Europeană'.

Comisia pentru libertăţi civile a găzduit o audiere pe marginea proiectului de raport iniţiat de eurodeputatul liberal Renate Webber privind instituirea unor norme standard pentru libertatea mass-media în blocul comunitar. Un bun prilej pentru participanţi pentru a face o radiografie a situaţiei din presa europeană.

Criza economică a lovit puternic în presa europeană - trusturile de presă au recurs de mai multe ori la restructurări masive, iar cel mai afectat de aceste măsuri este jurnalismul de investigaţie. Absenţa anchetelor face necesară găsirea de surse de finanţare pentru acest tip de jurnalism - fondurile europene putând fi o soluţie. Apoi, mai este problema calităţii informaţiei.

Greşelile necorectate, acoperirea slabă a subiectelor cu adevărat de interes şi concentrarea pe senzaţionalism sunt doar câteva din aspectele care afectează calitatea presei la nivel european, au atras atenţia mai mulţi experţi prezenţi la dezbateri.


Practic, nivel comunitar se remarcă preferinţa pentru ştiri despre vedete în detrimentul informaţiilor serioase legate de activitatea instituţiilor.
De altfel, reprezentantul organizaţiei Reporteri fără Frontiere a atras atenţia că Ungaria nu reprezintă decât partea scufundată a icerbergului  la capitolul libertatea presei. Faptul că organizaţia şi-a deschis un birou doar pentru Uniunea Europeană arată clar că situaţia s-a degradat în presă începând cu 2008.

Supralegiferarea nu face decât să complice lucrurile - de altfel cam toţi participanţii la discuţii fie ei reprezentanţi ai jurnaliştilor, ONG-uri sau patronate au căzut de acord că reglementarea trrebuie făcute la nivel de stat - situaţia din presă fiind diferită de la un stat membru la altul.
E nevoie totuşi de nişte standarde minime şi mai ales de modalităţi de a sancţiona încălcarea acestor standarde. Sanţiunile pot fi şi sub forma unor luări de poziţii, a explicat autoarea proiectului, europarlamentarul Renate Weber.

Libertatea presei nu este pentru jurnalişti, ci pentru ca adevărul să primeze. E important ca ziariştilor să li se ofere posibilitatea de a-şi face treaba fără a le fi frică. În acest context, vorbitorii au mai constatat o problemă: autocenzura - situaţie în care jurnalistul de teama de a nu fi dat afară, evită să abordeze subiecte sensibile.

Se pune problema dacă într-adevăr presa este independentă dat fiind faptul că tot mai des asistăm la concentrarea proprietăţii mass-media, acest lucru putând afecta pluralismul, au mai atras atenţia vorbitorii. La acest capitol, . reprezentantul Asociaţiei Publicaţiilor şi Ziarelor Europene a cerut ca evaluarea pluralismului să nu fie făcută doar pentru platformele tradiţionale, ci trebuie extinsă.
Reprezentanţii ONG-urilor au pledat pentru crearea de mecanisme care să asigure transparenţa trusturilor şi în ceea ce priveşte interesele patronilor - o altă problemă la nivel european.

Reclama de stat reprezintă practic cea mai frecventă modalitate de susţinere financiară a presei. De aceea e nevoie de proceduri mai transparente privind publicitatea de la stat tocmai pentru a înlătura orice urmă de îndoială - s-a mai subliniat în cadrul dezbaterii.
Din România, ActiveWatch a depus, cu această ocazie, o scrisoare deschisă prin care cere Comisiei LIBE să susţină adoptarea de către statele membre a unor legi care să interzică inflitrarea în redactii a serviciilor de informatii.
Să mai spunem că amendamentele la proiectul de raport privind standardele minime privind mass-media sunt aştepate până pe 20 noiembrie.

Andreea Orosz si magazinul european