UE, fără Londra?

În acest timp, euroscepticismul a ajuns la maxim în Marea Britanie, unde se discută tot mai deschis despre “ British Exit”, adică scenariul ieşirii Londrei din Uniunea Europeană, scrie France Presse.

În discuţie un posibil buget comunitar pentru numai 26 de state

Financial Times scrie că totul a pornit de la inflexibilitatea Marii Britanii, care cere vehement îngheţarea cheltuielilor Uniunii Europene la nivelul celor din anul 2011, premierul britanic David Cameron având de altfel şi un mandat în acest sens din partea parlamentului de la Londra. Poziţia Marii Britanii se arată, cel puţin până la această oră, cea mai agresivă în rândul statelor uniunii în privinţa bugetului pentru 2014-2020, care ar trebui să acopere circa 1.000 de miliarde de euro. Aşa că, ţinând cont şi de posibilitatea ca David Cameron să se opună prin veto formei viitorului buget, oficiali europeni, alături de diplomaţi din ţările comunitare, au analizat cât de realist e un astfel de buget, scrie Financial Times, care citează surse apropiate discuţiilor.

Ziarul aminteşte declaraţii ale mai multor diplomaţi, care ar fi ajuns la concluzia că va fi imposibilă acceptarea cererilor Marii Britanii şi se aşteaptă la un eşec al apropiatului summit de la Bruxelles în chestiunea viitorului buget european. "Din cauza poziţiei Marii Britanii, se caută, atât în capitalele naţionale, cât şi la Bruxelles, o soluţie în 26. Este analizată opţiunea din perspectivă financiară şi juridică", a spus un oficial. Planul ar putea fi parte a strategiei de negociere, cu scopul de a creşte presiunea pentru un compromis asupra premierului britanic David Cameron.

Cât de real e scenariul Uniunea Europeană fără Marea Britanie?

Oficialii citaţi de Financial Times admit că o astfel de abordare e dificilă şi ar avea consecinţe grave pentru relaţia, deja fragilă, a Marii Britanii cu restul Uniunii Europene. Guvernul britanic a anunţat că este"sigur" că ideea este discutată la Bruxelles, dar a respins ca "inacceptabilă" posibilitatea unui acord de buget comunitar fără Marea Britanie.

Londra este unul dintre marii contributori care solicită reduceri majore la bugetul comunitar în viitorul exerciţiu bugetar 2014-2020. Argumentul Marii Britanii este acela că bugetul uniunii trebuie să fie în concordanţă cu austeritatea din majoritatea statelor membre. Problema e că, între timp, o astfel de atitudine nu a rămas singulară. Suedia a adoptat o poziţie similară Marii Britanii, iar alte ţări ar putea de asemenea împiedica un acord în chestiunea viitorului buget.

La Bruxelles se discută despre un aşa numit “buget alternativ” şi care priveşte o perioadă de doar un an. În această situaţie, conform regulilor Uniunii Europene, e nevoie de majoritate calificată de voturi. Adică în cazul în care nu se va ajunge la un acord pe exerciţiul bugetar 2014-2020, bugetele anuale se vor calcula în funcţie de cheltuielile din 2013, la care se adaugă un plus de 2% pentru inflaţie, numai că asta i-ar putea costa pe britanici mai mult decât actuala lor contribuţie la bugetul comunitar. În plus, pentru un buget anual, cum spuneam, nu este nevoie de unanimitate, situaţie în care Marea Britanie nu şi-ar mai putea exercita dreptul de veto. Cât priveşte bugetul lung, pe o perioadă de şapte ani, aici e nevoie de unanimitate, şi aici intervine opoziţia Londrei. 

Cine şi ce pierde din această ceartă pe bani?

Cam toată lumea pierde. De câştigat, poate doar David Cameron, şi asta numai în plan politic intern. În rest, "ar fi un coşmar tehnic", a spus un diplomat apropiat discuţiilor, citat de Financial Times, cu referire la exerciţiile fiscale anuale. Ar fi în pericol sumele care sunt restituite de la bugetul comunitar către Germania, Olanda şi Suedia, dar şi sistemul folosit pentru taxele vamale şi alte surse de finanţare comunitare.

Aşa că situaţia e sensibilă, şi mai toată lumea încearcă să se asigure că Londra va fi mai înţelegătoare şi nu îşi va folosi dreptul de veto în chestiunea bugetului european multi-anual. Germania şi alte ţări se tem că atitudinea Londrei aruncă negocierile privind viitorul buget în haos, deturnând atenţia de la probleme mult mai importante acum, de exemplu situaţia din zona euro, care tocmai a intrat din nou în recesiune. În plus, lipsa unui acord la summit-ul de peste 3 zile ar submina serios încrederea pieţelor financiare în Uniunea Europeană într-un moment delicat.

Unde e Marea Britanie în aceste negocieri?

Trecând peste atenţionarea Londrei, cum că se ştie de existenţa negocierilor pentru un buget fără ei, trebuie să ne amintim câteva luări de poziţie, de-a lungul timpului, care au fost de obicei cam împotriva Uniunii Europene. Pentru că Londra s-a simţit de multe ori atinsă din punct de vedere financiar, fiind o mare piaţă în domeniu, iar orice reglementare restrictivă a fost văzută de obicei drept un atac direct.

Acum, France Presse a întocmit o listă de nemulţumiri ale britanicilor, în care aminteşte declaraţia unui profesor de la Essex University, Paul Whiteley, care spunea că dintotdeauna relaţia Londrei cu Uniunea Europeană s-a bazat pe neîncredere.

Paul Whiteley vorbeşte de rezultatele unui barometru lunar pe care îl supervizează şi care arată că numărul britanicilor care se pronunţă pentru rămânerea în Uniunea Europeană a căzut la 39% în august, în timp ce 61% doresc ieşirea. Şi să ne amintim de o declaraţie nu chiar atât de îndepărtată a fostului premier Margaret Thatcher, care spunea "Nimic cu adevarat bun nu a venit de pe continent". Aşa că nu e surprinzător că la Londra euroscepticii cer acum un scrutin care să răspundă la o întrebare tranşantă: "in or out", adică în uniune sau în afara ei.