Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Ultimul mare hop al anului: bugetul Europei

Săptămâna europeană are ca punct principal pe agendă Consiliul European de joi şi vineri, o reuniune extraordinară la masa căreia statele membre UE vor căuta un compromis pentru cadrul bugetar al UE pentru intervalul 2014-2020, după o perioadă de polemici aprinse pe această temă. Deşi bugetul UE trebuie adoptat cu unanimitate la nivelul celor 27 de ţări din Consiliu, plus Croaţia, dezbaterea în jurul acesteia a generat discordie şi polemici intense.

Statele UE par împărţite în două tabere, în cea a ţărilor net contributoare stând membrii mai vechi şi mai bogaţi ai Uniunii cum ar fi Germania, Olanda, Marea Britanie, Danemarca, Suedia, Austria, care doresc o reducere a anvelopei bugetare de 1.033 de miliarde de euro propusă de Comisia Europeană pentru perioada celor şapte ani. Mai precis, voci din capitale precum Londra și Stockholm au cerut intens o sumă cu 150 de miliarde Euro mai mică în vistieria comunitară. Argumentul lor e că reducerile din perioada de austeritate trebuie aplicate și la nivel European, nu numai în bugetele naționale ale statelor membre.

De cealaltă parte se află aşa-numitul grup al "Prietenilor Coeziunii", format din 15 ţări din Centrul Estul şi Sudul Europei beneficiare nete în ultimul sfert de secol al fondurilor de coeziune. Politica de Coeziune vizează reducerea decalajelor între ţările dezvoltate şi cele nou venite în clubul UE. Acestui capitol îi sunt alocate circa 43% din totalul bugetului UE, celălalt capitol important, cu 44%, fiind Politica Agricolă Comună (PAC), din care se fac plăţile directe pentru fermieri.

Un alt grup de ţări cum ar fi Franţa, Irlanda, Italia, Spania, cu importante sectoare agricole, au interese majore legate de PAC, nefiind dispuse să accepte reducerea acesteia, ameninţând că vor folosi dreptul de veto dacă tăierile vor afecta drastic nivelul banilor promişi fermierilor lor.

Propunerile eșuate și cele încă pe masă

O propunere de compromis făcută la sfârşitul lunii octombrie de către preşedinţia cipriotă a Consiliului UE, care reducea cu 50 miliarde propunerea de 1.033 miliarde de euro a Comisiei, a fost abandonată în urmă cu o săptămână din cauza protestelor grupului de ţări nordice. Partidul Conservator britanic i-a forţat mâna premierului britanic David Cameron, trecând prin Parlamentul de la Londra o rezoluţie care cere reducerea bugetului UE. Suedia, o altă ţară în care opinia publică este obosită de prelungirea crizei din zona euro şi de banii pompaţi în economiile membrilor sudici, a devenit campioana acestei tabere, continuând să propună reduceri de 100-150 miliarde faţă de bugetul actual.

O nouă propunere care reduce nivelul avansat de Comisie cu 75-80 de miliarde, la un nivel total de circa 955 miliarde, a fost făcută săptămâna trecută de preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy. Propunerea este considerată a avea suportul Germaniei, principalul contributor la bugetul UE. Propunerea Van Rompuy taie 30 de miliarde de euro de la Politica de Coeziune şi 25 de miliarde de la PAC, dezavantajând net ţări ca Polonia, Spania, dar şi România. Franţa şi Irlanda sunt de asemenea nemulţumite de propunerea Van Rompuy, oficiali din toate aceste ţări invocând zilele trecute recurgerea la dreptul de veto ca măsură de ultimă instanţă.

Care sunt previziunile analiștilor?

Pe acest fond, analiştii tind să încline că această reuniune a Consiliului European va reprezenta un eşec, liderii europeni având de apărat poziţii prea divergente pentru a ajunge la un numitor comun, chiar şi după şedinţe prelungite. Negocierile sunt complicate şi de divergenţele între Comisie, Consiliu şi Parlamentul European privind rectificarea bugetară pe 2012, în acest moment conturile UE înregistrând o gaură de 7 miliarde de euro. De asemenea, neînţelegeri sunt şi pe bugetul instituţiilor UE pentru 2013.

Cheia atingerii consensului la Consiliile Europene afectate de diferende a fost întotdeauna realizarea compromisului Germania-Franţa. Mai ales Marea Britanie şi uneori Polonia au avut precedente de rezistenţă solitară îndelungată. În prezent, atât Londra cât şi Varşovia se situează ele însele pe poziţii ireconciliabile, un factor în plus care indică o eventuală nereuşită.

Potrivit unui calendar optim de desfăşurare a programării bugetare a UE, cifrele trebuie să fie definitivate, inclusiv printr-un vot al plenului PE, până în martie-aprilie anul viitor, urmând ca apoi fiecare ţară să dispună alocările pe capitolele naţionale. Dacă nu va fi realizat compromisul până în a doua parte din 2013, pentru 2014 se va intra pe un buget anual, echivalent cu alocarea din 2013. Care va fi, de fapt, cea din 2012, în condițiile în care nici pentru 2013 nu există consens. Preşedintele Consiliului precizează că a decis ca împreună cu preşedintele CE, Jose Barroso, să aibă întâlniri separate, joi, cu fiecare dintre liderii statelor UE, la Bruxelles.

Banii României

România ar fi trebuit să primească între 45 şi 47 miliarde de euro, conform propunerii totale de 1.033 de miliarde de euro înaintată de Comisia Europeană. Această sumă ar asigura un surplus consistent faţă de cei 35 miliarde de euro alocaţi în 2005 pentru perioada 2007-2013, când România a fost nou intrată la masa negocierilor şi a fost nevoită să cedeze cererilor altora, dar avea şi un PIB mai redus.

Propunerea Van Rompuy reduce însă cu circa 8 miliarde de euro această sumă, introducând şi unii algoritmi de calcul consideraţi discriminatorii de oficiali din Guvernul de la Bucureşti. Argumentele negociatorilor Guvernului României au fost că, prin propunerea Van Rompuy, România este penalizată suplimentar, având în vedere că a fost sancţionată oricum de Comisia Europeană pentru nereuşitele actualei perioade de programare. De asemenea, banii pe care România nu reuşeşte să îi cheltuiască în perioada stabilită se întorc oricum la bugetele naţionale ale ţărilor net contributoare din Vestul şi Nordul Europei. Ministrul Afacerilor Europene Leonard Orban a declarat, marţi, la Bruxelles, că i-a transmis luni seară lui Herman Van Rompuy că România consideră inacceptabilă şi discriminatorie corelarea din propunerea sa privind bugetul UE 2014-2020 între alocările pe Politica de Coeziune şi rata de absorbţie.