Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Un summit extraordinar UE?

drapeau-europeen432.jpg

Un summit extraordinar UE care să trateze problemele României?

Premierul Mihai Răzvan Ungureanu spunea, miercuri, în faţa presei străine de la Bucureşti, că "e cazul să avem un Consiliu European extraordinar, în care să discutăm foarte sincer ce se întâmplă, cum putem reacţiona pentru a susţine politicile pro-europene, în aşa fel încât asemenea cazuri care erodează politica europeană să nu ţină captive politicile de integrare". Ar putea convoca România un astfel de summit?

Corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan

Din 2010 de când UE are un preşedinte, în persoana belgianului Herman Van Rompuy, el este cel care convoacă summit-urile europene. Van Rompuy se erijează în gazdă, el invită şefii de stat şi de guverne la o discuţie la nivel inalt , la Bruxelles.

Decizia de a convoca un summit UE îi aparţine şi ea este bazată pe constatarea existenţei unor probleme de rezolvat şi pe interesul general existent în UE asupra acelei probleme.

Observăm aici deja dezavantajele celor declarate miercuri de premierul Ungureanu : problema nu există, ea este doar limitată României şi Bulgariei şi deci nu este generalizată la nivelul UE.

Faptul că România şi Bulgaria sint candidate fără succes la aderarea la Spaţiul Schengen este o problemă care nu mai priveşte în rest decât Olanda, care se opune acestei aderări.

Ea ar trebui să fie o problemă europeană dar de fapt nu este întrucât nicio altă ţară nu se arată destabilizată sau îngrijorată, ba chiar dimpotrivă. Ştim şi am constatat din nou după discursul de duminică al preşedintelui francez Nicolas Sarkozy că nici Franţa nu e chiar de acord cu extinderea Schengen. Iar cazul ei nu este izolat, există şi Finlanda şi altele,  doar că celelalte ţări se ascund în spatele Olandei.

La fel, xenofobia este problemă globală teoretic, dar practic ea loveşte astăzi mai ales cetăţenii români şi cam nimănui nu-i păsa.

Premierul Ungureanu spune că un summit extraordinar pe aceste teme ar da naştere unei discuţii deschise dar discuţii au mai fost. Ultima a avut loc la 1 martie când România a obţinut aproape o promisiune că aderarea sa la spaţiul Schengen va fi tranşată în septembrie anul acesta…

Ce şanse sint de a lovi extremismul olandez ?

Plecînd de la un exemplu concret, premierul Ungureanu de fapt generalizează şi încearcă să izoleze Olanda. Mişcarea este inteligentă dar nu se ştie dacă va da roade.

Până acum, Olanda nu dă semne că ar  vrea să se gândească la această problemă. Comisia Europeană a anunţat că va conduce o anchetă pentru a vedea dacă  site-ul xenofob al partidului de extrema dreapta PVV  incalca o libertate fundamentala a UE. Daca acesta este cazul, atunci guvernul olandez va fi nevoit sa ia masuri.

Dar acest lucru nu se va rezolva intr-un summit european intrucât este o problema intre Haga si Bruxelles.

Insa intr-adevar daca se accepta ideea generalizarii problemei, atunci strategia româneasca poate da roade fiindca se cauta aici slabirea pozitiei olandeze pe plan european.

Nu va fi însă uşor. În UE există precedentul austriac. Când în 2001 partidul extremist al răposatului Jorg Haider făcea parte din coaliţia de guvernare,  UE punea Austria în carantină timp de şase luni. Măsura a fost contraproductivă şi până la urma s-a ajuns la ideea că mai bine nu s-ar fi procedat aşa.

Mihaela Gherghişan , Bruxelles