Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ungaria, izolată de partenerii europeni şi SUA

ungaria-intoarce-spatele-occidentului-foto-reuters.jpg

Ungaria întoarce spatele Occidentului. Foto: Reuters

Parlamentul ungar a adoptat vineri o controversată lege privind statutul băncii centrale. Guvernul conservator de la Budapesta îşi va putea extinde influenţa şi asupra acestei instituţii care, teoretic, ar fi trebuit să rămână independentă. Modificarea, criticată deja de UE, FMI şi BCE, face parte dintr-o serie lungă de alte măsuri controversate luate în ultimul an şi jumătate de şeful guvernului de la Budapesta.

Ungaria se regăseşte astfel izolată de partenerii ei europeni, dar şi de Statele Unite, care nu au ezitat să se alarmeze de deriva autoritară a liderului ungar.

Vasile Damian:

Uniunea Europeană, Statele Unite, presa occidentală care evocă "noi ameninţări asupra democraţiei în Ungaria" - nimeni nu se mai sfieşte să-l arate pe Viktor Orban cu degetul. Ultima găselniţă, modificarea statutului băncii centrale ungare, este simptomatică pentru deriva autoritară a premierului conservator. Preşedintele instituţiei monetare de la Budapesta nu-şi va mai putea numi adjuncţii. Cei trei vor fi numiţi direct de şeful guvernului. Consiliul monetar al băncii - cel care decide spre exemplu rata dobânzilor - se extinde la nouă persoane, din care şase vor fi numiţi de parlament, adică de partidul FIDESZ al primului ministru. Nu-i de mirare că în aceste condiţii, guvernatorul băncii centrale - oaia neagră a lui Orban - să denunţe o "preluare totală a puterii instituţiei de către guvernul Orban".

În ciuda criticilor deja exprimate de diverşii parteneri externi ai Ungariei, echipa lui Viktor Orban îşi continuă aşadar politica de izolare a ţării pe scena internaţională. Înaintea reformei băncii centrale, pe "lista neagră" a comunităţii internaţionale figura deja legea presei, cea a justiţiei, legea electorală şi o alta privind "stabilitatea financiară". Multe din acestea, ca să nu spunem toate, au "valoare constituţională", cu alte cuvinte nu vor putea fi modificate de parlament decât de o majoritate de două treimi. O majoritate de care dispune astăzi partidul FIDESZ, dar de care e puţin probabil că va dispune în viitor un alt partid. E şi motivul pentru care, recent, fostul premier belgian, actualmente preşedinte al liberalilor europeni, Guy Verhofstadt, descria noua constituţie ungară ca pe "un cal troian al unui sistem politic autoritar fondat pe perpetuarea la putere a unui singur partid".

Adoptarea acestor legi menite să-l menţină pe Viktor Orban şi pe ai săi cât mai mult la putere a fost însoţită de o serie de numiri în posturi-cheie ale unor apropiaţi ai premierului. În sectorul cultural, FIDESZ n-a ezitat să promoveze personalităţi antisemite sau de extremă dreaptă. În mass-mediile publice, jurnaliştii recalcitranţi au fost puşi pe tuşă, iar ultimul radio al opoziţiei - Klubradio - şi-a pierdut recent frecvenţa.

Politica economică neortodoxă promovată de partidul de la putere a dus la o cădere cu 20% a valorii monedei naţionale, forintul, şi asta numai în ultimele trei luni ale acestui an. Viktor Orban se arată însă imperturbabil, nicio critică nu-l poate face să-şi schimbe politica. De altfel, răspunzând secretarului de stat american Hillary Clinton, care se înngrijora zilele trecute de "situaţia democraţiei din Ungaria" - premierul i-a răspuns sec: "Nimeni nu poate interveni în procesul legislativ ungar".

Un context întunecat

Ungaria este într-o situaţie economică dificilă, ţara este sub presiunea pieţelor financiare după ce i s-a degradat nota suverană de către două agenţii de rating şi va avea nevoie de sprijin internaţional. Reluarea discuţiilor cu FMI şi UE în ianuarie nu mai este sigur că va avea loc. FMI declarase zilele trecute că, dacă Budapesta vrea să vadă dialogul avansând, trebuie mai întâi să rezolve chestiunea statutului băncii centrale. Lucrul a fost făcut, dar în sensul opus celui dorit de Washington. Budapesta ar avea nevoie de un nou acord pentru a-şi asigura parteneri comerciali şi investitori. Concret, ţara ar avea nevoie de aproape cinci miliarde de euro ca să-şi refinanţeze datoria în următoarele luni. Deciziile luate vineri nu vor face însă decât să mărească presiunea şi mai mult asupra forintului, fără a deschide însă şi calea unor discuţii senine cu FMI sau cu Uniunea Europeană.