Politică

La 1 ianuarie a intrat in vigoare noua şi controversata constituţie a Ungariei. Schimbările propuse Fidesz – partidul premierului – au stârnit controverse atât în ţară, cât şi pe plan extern. Criticii susţin că noul text concentrează prea multă putere în mâinile celor numiţi politic, iar Amnesty International l-a calificat ca încălcând „standardele drepturilor omului internaţionale şi europene”.

Luna trecută, premierul Viktor Orban a fost chemat în faţa europarlamentarilor pentru a da explicaţii după ce Comisia Europeană a anunţat lansarea procedurilor de sancţionare împotriva Ungariei din cauza încălcării dreptului comunitar în cazul reformelor adoptate de Guvernul de la Budapesta.

Cum decurg discuţiile în cadrul audierii de joi? Corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan:

Îngrijorările UE au fost din nou exprimate, de data aceasta în cadrul audierii de la Parlamentul European. Comisia Europeană, prin diferite voci, a reamintit că legea protecţiei datelor personale, cea privind pensionarea judecătorilor şi, nu în ultimul rând, legea presei, nu sunt conforme cu legislaţia UE.

Există o discriminare bazată pe vârstă şi un amestec în afacerile justiţiei, în cazul judecătorilor, o violare a vieţii private, în cazul datelor personale şi, în fine, o îngrădire a libertăţii de expresie, în cazul legii presei.

Comisarul agendei digitale, Neelie Kroes, care intervenea aici în dosarul libertăţii presei, a avut joi o reuniune cu vice-prim-ministrul ungar Tibor Navracsics. El i-a promis că Ungaria nu va încerca să se interpună în anchetele pe care Comisia Europeană şi Consiliul Europei le conduc mai departe.

Cum era de aşteptat, vice-prim-ministrul Navracsics a încercat, în cadrul dezbaterii, să apere acţiunile guvernului de la Budapesta spunând că Ungaria este hotărâtă să apere drepturile omului şi statul de drept şi asta din cauza istoriei zbuciumate a ţării. El a respins astfel şi acuzaţiile legate de discriminarea etnică, în privinţa căreia Comisia Europeană spune că deţine dovezi… În fine, societatea civilă a intervenit şi ea.

Rezoluţia Parlamentului European

Săptămâna viitoare, Parlamentul European va vota o rezoluţie privind Ungaria în care s-ar putea cere acţiuni ferme ale UE împotriva guvernului lui Viktor Orban. Vorbim aici despre ideea de a suspenda Ungaria din instanţele UE în baza articolului 7, paragraf 1 al Tratatului Comunitar, care prevede sancţiuni în caz de încălcare «gravă şi persistentă a valorilor UE».

Partidul Popular European, cel mai mare grup din PE, al cărui membru este partidul de guvernare ungar FIDESZ, nu susţine ideea sancţiunilor şi şi-ar dori ca PE să nu se transforme într-un «tribunal public pentru judecarea Ungariei». PPE a luat de fapt apărarea Ungariei în mod repetat.

De asemenea, în aproximativ două săptămâni, Comisia aşteaptă răspunsul la scrisorile trimise Budapestei în ianuarie privind protecţia datelor şi independenţa justitiei, printre altele. În funcţie de răspunsul Ungariei, Comisia Europeană poate da curs sau nu acţiunii de încălcare a Tratatului European, procedură deschisă împotriva acestei ţări.